Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a anunțat recent că va propune includerea campaniei de împăduriri în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În sprijinul acestui deziderat vital pentru România ar putea fi alocat un miliard de euro. Însă fără schimbarea legislației și reducerea birocrației pentru plantări, vom rămâne doar cu încă o promisiune neîmplinită.

Prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, România dispune de o alocare de 30,4 miliarde euro, bugetul la nivelul întregii Uniuni Europene fiind de 672,5 miliarde euro. Planul Național de Redresare și Reziliență pe care România îl elaborează acum se constituie într-un document strategic ce stabilește prioritățile investiționale și reformele necesare pentru redresare și creștere sustenabilă. Elaborarea PNRR este condiționată de investiții direcționate către tranziție verde și digitalizare: alocarea unui buget pentru schimbări climatice de minim 37% din total și minim 20% pentru digitalizare.

Dacă pentru managementul forestier reformele au început odată cu operaționalizarea SUMAL 2.0 — prin strategii digitale de combatere a tăierilor ilegale și prin transparentizarea informațiilor —, România a bătut pasul pe loc în ceea ce privește plantările. Cu 27% suprafață acoperită de păduri, țara noastră este cu mult sub media europeană de 43%.

Astfel că, în 2020, Greenpeace a lansat Bariera Verde,o campanie de mediu care are ca obiectiv crearea unei Rețele Naționale de Păduri de Protecție. România trebuie să replanteze perdele forestiere în zonele de câmpie pentru a se apăra de secetă, viituri, inundații, culturi agricole distruse. Aproape 100.000 de români au semnat deja petiția pe www.barieraverde.ro.

Pentru a se asigura că finanțarea pentru Bariera Verde e prinsă în bugetul PNRR, Greenpeace România a trimis Ministerului Fondurilor Europene un document prin care definește trei obiective majore ale planului de împăduriri:

• Perdele forestiere de agro-protecție. Terenurile agricole cu arii mai mari de 15 hectare trebuie să aibă perdele forestiere pe minim 3% din suprafața totală.
• Păduri din proximitatea comunităților. Suprafețele UAT-urile trebuie să conțină minim 15% vegetație forestieră. Aplicabil atât în cazul comunităților mici, cât și în cel al aglomerărilor urbane.
• Simplificarea accesului la fonduri nerambursabile pentru împădurirea terenurilor cu suprafețe mai mici de 15 hectare pentru proprietarii care doresc să contribuie la crearea Rețelei Naționale de Păduri de Protecție.

Greenpeace susține propunerea de a investi 1 miliard de euro în replantarea de urgență a perdelelor forestiere. Aproximativ 95% din zonele de câmpie ale României au rămas fără păduri. Modelările climatologilor arată că, într-un scenariu moderat, 11 milioane de români vor fi afectațimajor de schimbările climatice prin lipsa apei, lipsa siguranței alimentare, degradarea terenurilor și deșertificare. Avem deja peste 400.000 de hectare de nisipuri în sudul României, iar situația se va înrăutăți dramatic în următorii 30 de ani.

“Guvernul României trebuie să prioritizeze protecția solurilor și a culturilor agricole. În ultimii 10 ani, fermierii români au fost despăgubiți din bani publici cu aproximativ 500 de milioane de euro pentru culturile agricole afectate. Din păcate, până acum am tratat doar efectele schimbărilor climatice, fără să acționăm împotriva cauzei: lipsa vegetației forestiere care să rețină și să distribuie apa în sol. Conform specialiștilor, perdelele forestiere aduc un plus de producție de până la 300% în anii secetoși și reduc cu aproximativ 17% consumul de apă la tona de masă vegetală produsă”, a declarat Ciprian Gălușcă, coordonatorul campaniei pentru păduri și viață sălbatică, Greenpeace România.

Au mai existat inițiative legislative care adresează necesitatea plantării de arbori pentru protecția terenurilor agricole din zona de câmpie, însă rezultatele au fost lamentabile: “O lecție foarte importantă vine chiar din evaluarea măsurii 8 din Planul Național de Dezvoltare Rurală. Aflăm că în peste 7 ani de exercițiu financiar au fost accesate fonduri pentru plantarea a doar 1266 de hectare de noi păduri. Deși fermierii ar fi putut primi subvenții de până la 12.000 de euro la hectar (în condițiile în care în medie plantarea unui hectar costă circa 3000 euro), această măsură a fost neatractivă. Este foarte important ca Guvernul să înțeleagă greșelile de arhitectură ale M8, dacă urmărește să obțină un impact real și o absorbție mare a fondurilor pe care să le pună la dispoziția fermierilor”, adaugă Ciprian Gălușcă.

Până în prezent, din cauza legislației greoaie și a concurenței dintre subvenții, fermierii nu au fost interesați de schemele de finanțare (chiar și nerambursabile) oferite de Guvern pentru plantarea de perdele forestiere. Una dintre soluțiile propuse de Greenpeace România este reorganizarea subvențiilor și condiționarea accesului la fondul de despăgubiri de secetă de plantarea acestor păduri esențiale pentru viitorul agriculturii și al comunităților din zonele de câmpie.

”Acum 100 de ani plantam primele bariere verzi de protecție. Acum 50 de ani începeam să le pierdem. E timpul să reconstruim soluția naturală pe care o oferă pădurile, distrusă din ignoranță, lăcomie și proastă administrare”, concluzionează Ciprian Gălușcă, Greenpeace România.

Vezi povestea lui Codruț (narată de Marcel Iureș): https://youtu.be/VtS4AyjGV4I

Vezi mesajul Greenpeace România: https://youtu.be/hjWVEz4hJbQ