Federaţia Mondială a Sănătăţii Mintale sărbătoreşte în fiecare an, la data de 10 octombrie, „Ziua Mondială a Sănătăţii Mintale”. Din cei aproximativ 3,8 milioane de copii români, peste 760.000 au o problemă de sănătate mintală. Cu toate acestea, autoritățile întârzie să acorde atenţie acestui domeniu atât de sensibil. Din păcate, nici în cazul adulților lucrurile nu funcționează mai bine. În județul Suceava sunt peste 17 mii 200 de bolnavi luați în evidențe.

”Conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății, OMS, pînă în 2020 peste 25% din populația de copii a Europei va dezvolta probleme de sănătate mintală și va avea nevoie de consiliere psihologică și/sau psihiatrică. Netratate, aceste tulburări afectează sever dezvoltarea copiilor şi şansa la o viaţă decentă. În România, nu există o statistică a numărul total de copii cu probleme de sănătate mintală. Potrivit estimărilor organizației Salvați Copiii, realizate prin raportarea la datele internaţionale furnizate de OMS , în momentul de față, din cei aproximativ 3,8 milioane de copii, peste 760.000 au o tulburare de sănătate mintală. Cele mai frecvente afecțiuni sunt, conform acelorași estimări: tulburări de anxietate, ADHD, depresiel, tulburare de conduită, schizofrenie și tulburări psihotice, autism”, a declarat Camelia Iordache, președinte ”Salvați copiii”, filiala Suceava.
„Ca să asistăm la o dezvoltare reală a acestui sistem este, în primul rând, nevoie de trecerea de la intervenţie către prevenţie. Ori, pentru asta, ar fi nevoie de un efort la nivel înalt, prin definitivarea și aprobarea Strategiei Naţionale de Sănătate Mintală pentru Copii și Adolescenți, de o bună colaborare între instituţiile responsabile, de o schimbare treptată a mentalităților. Cât timp bolile psihice de orice fel rămân un subiect tabu în societatea românească, stigmatizarea și discriminarea celor diagnosticaţi cu o asemenea tulburare va continua să reprezinte o barieră în calea accesării serviciilor specializate. Este unul dintre motivele pentru care foarte mulţi părinţi aleg să nu se prezinte împreună cu copilul la un psiholog sau medic psihiatru decât atunci când este foarte târziu”, enumeră Gabriela Alexandrescu, președintele Organizației Salvați Copiii, câteva dintre lipsurile sistemului.
Pornind de la constatarea că micuții cu dizabilități psihice sunt de trei ori mai expuși riscului de a fi victime ale abuzului și neglijării decât restul copiilor și că, în același timp, 1 din 8 copii primește un diagnostic clinic, urmare a abuzului în familie, Organizaţia Salvați Copiii a lansat, în septembrie 2014, campania de combatere a violenței asupra copilului Stop luptei de acasă!, menită, între altele, să convingă actorii politici de necesitatea aprobării și implementării Strategiei de sănătate mintală a copilului și adolescentului și a Strategiei Naționale de Formare și Dezvoltare a Competențelor Parentale.

”Obiectivul Strategiei Naționale de Sănătate Mintală pentru Copii și Adolescenți este să reafirme și să susțină dreptul copiilor cu dificultăţi emoţionale de a beneficia de servicii de sănătate care să le garanteze demnitatea și să le faciliteze participarea activă la viața colectivității. Din păcate, deși se află în lucru încă din 2007, Strategia nu a fost, nici până la acest moment, adoptată. Pornind de la constatarea că micuții cu dizabilități psihice sunt de trei ori mai expuși riscului de a fi victime ale abuzului și neglijării decât restul copiilor și că, în același timp, 1 din 8 copii primește un diagnostic clinic, urmare a abuzului în familie, Organizaţia Salvați Copiii a lansat, în septembrie 2014, campania de combatere a violenței asupra copilului Stop luptei de acasă!, menită, între altele, să convingă actorii politici de necesitatea aprobării și implementării Strategiei de sănătate mintală a copilului și adolescentului și a Strategiei Naționale de Formare și Dezvoltare a Competențelor Parentale, dar și să promoveze rețeaua noastră de consiliere psihologică gratuită, constând în cinci centre pentru părinţi (deschise în Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Târgu Mureş şi Suceava), Centrul de Educaţie Emoţională şi Comportamentală pentru Copii din Capitală și site-ul www.parintibuni.ro, platforma noastră de informare si consiliere on-line, unde o echipă de psihologi este pregătită permanent cu sfaturi privind tulburările de comportament ale copiilor. De asemenea, conştientizând importanţa uriaşă a ceea ce fac părinţii pentru dezvoltarea sănătoasă a copiilor, în cadrul campaniei 2000 de părinţi vor fi sprijiniţi până la finalul acestui an să înlocuiască bătaia, umilinţa şi alte metode abuzive de creştere a copiilor, cu tehnici pozitive, centrate pe nevoile copiilor şi respectarea dreptului acestora la protecţie”, arată Camelia Iordache. Și Victor Oslavszky, Șeful Biroului pentru România al Organizației Mondiale a Sănătății, afirmă că „este un fapt evident: viitorul acestor copii depinde de dezvoltarea serviciilor dedicate lor, iar prevenția este cheia, alături de comunicarea interinstituțională. De aceea, OMS militează pentru crearea unei legături mai strânse între sistemul de sănătate și cel educațional și pentru punerea la punct a unei politici coerente care să simplifice procesul de vindecare și integrare a acestor copii”.

Tema ediţiei din acest an a Zilei Mondiale a Sănătății este „Viaţa cu schizofrenie” – o încercare de a înţelege povara resimţită atât de persoanele bolnave, cât şi de familia acestora. Acest eveniment pledează pentru necesitatea reală ca bolnavii de schizofrenie să beneficieze de tratament adecvat, să conştientizeze paşii, persoanele, specialiştii la care pot apela în caz de nevoie, dar şi acceptarea acestor bolnavi în societate.

” Dintre toate tulburările mentale, schizofrenia este cea mai puțin înțeleasă de oameni și, în același timp, cea mai temută, ea neavînd o expunere mediatică favorabilă. De aici și necesitatea organizarii unei zile care să atragă atenția publică și să informeze despre schizofrenie. Schizofrenia este o boală cronică, precum diabetul, care afectează1% din populație, aproximativ 700 de milioane de oameni din întreaga lume. Schizofrenia la copii apare mai rar, totuși este mult mai frecventă decît autismul. Debutul bolii, cel mai frecvent, este între 20 și 30 de ani. Cînd debutul e tîrziu, evoluția este mai favorabilă.

Factorul cel mai important: factorul genetic, dacă a existat un istoric de schizofrenie în familie, cresc șansele de a dezvolta aceasta boală mintală, dar contează și experiențele de viață, influența mediului. Simptomele schizofreniei în general sunt de izolare, lipsă de inițiativă, tocire afectivă, dezorganizarea gîndirii și limbajului, halucinații și iluzii, crescînd foarte mult riscul ca persoanele ce suferă de această boală mintală să ajungă șomere, fără locuință, etc, deci să fie marginalizate. Declinul socio-economic este o consecință a bolii. Pentru o evoluție cît mai favorabilă a bolii sunt importante atît tratamentul psihiatric, cît și sprijinul familiei și al societății. Cu cît societatea este mai bine informată despre aspectele schizofreniei, cu atît teama de a se implica va scădea”, am aflat de la psihologul Alexandra Mișcov.

Medicii spun că legislaţia noastră este una făcută după criterii europene, doar că nimeni nu o aplică. ”De vină este întreg sistemul: vorbim de lipsă de personal, de medicaţie care este foarte scumpă, lipsa unor posibilităţi reale de angajare pentru aceşti pacienţi odată ce ies din spital şi fac terapie. O reabilitare reală nu presupune doar medicamente, ci şi psihoeducaţie şi reinserţie socială”, spune dr. Alexandru Paziuc, președintele Asociației de Psihiatrie Socială. O altă problemă adusă în discuţie de medici este tratamentul inadecvat de care beneficiază bolnavii români. Deşi cercetările în domeniul sănătăţii mintale au evoluat şi au apărut pe piaţă noi terapii, persoanele cu probleme de sănătate mintală de la noi din ţară sunt tratate cu „ce se găseşte”.
În primele 8 luni ale anului 2014, în evidențele DSP Suceava figurează 17248 cazuri de boli mintale. 553 sunt cazuri noi luate în evidență în primul semestru al anului.