În 2017, Casa de Pensii Suceava a prelucrat 307 dosare pentru obținerea pensiei comunitare, iar în primele trei luni ale acestui an 16. Anunțul a fost făcut de șeful Casei Județene de Pensii, Constantin Boliacu.

Începând cu data de 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, România aplica prevederile regulamentelor europene în domeniul securității sociale.

În relațiile dintre statele membre s-au aplicat prevederile Regulamentelor (CEE) nr. 1408/71 și 574/72, până la data de 30 aprilie 2010, înlocuite, începând cu data de 1 mai 2010, de Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială și de Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004.

Ca urmare, dacă o persoană a lucrat in România si în altă tară din Uniunea Europeană, aceasta  va putea solicita acordarea drepturilor de pensie, în cazul îndeplinirii conditiilor privind vârsta de pensionare si stagiul de cotizare prevăzute în legislatia din domeniul asigurărilor sociale din aceste două state.

În România, cadrul legal în domeniul pensiilor este reprezentat în prezent, de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare de la data de 1 ianuarie 2011.Vârsta standard de pensionare este cea prezentată în anexa nr.5 a Legii nr.263/2010 şi diferă, pentru bărbaţi şi femei, în funcţie de data naşterii solicitantului.

Stagiul de cotizare prevăzut de lege pentru obținerea drepturilor de pensie din sistemul public de pensii din România, se calculează prin însumarea perioadelor de asigurare realizate în România cu cele de asigurare realizate în alte state membre în care solicitantul a desfășurat activități profesionale și confirmate ca atare de instituțiile competente ale statelor membre implicate.

Drepturile de pensie comunitară sunt calculate proporțional cu perioadele de asigurare realizate în fiecare stat membru implicat.

Persoanele care au domiciliul în România, în vederea obţinerii unei pensii comunitare, se vor adresa cu o cerere casei teritoriale de pensii din raza de domiciliu, anexând si documentele din care să rezulte faptul că a fost asigurat în cealaltă tară. Casa teritorială de pensii din tara de domiciliu sau de resedintă va comunica prin intermediul formularelor europene de legătura cu institutiile competente din cealaltă tară, fiecare din aceste institutii având obligatia de a analiza documentele transmise. Fiecare dintre legislatii prevede o anumita vârstă de pensionare si un stagiu minim de cotizare, astfel prin totalizarea perioadelor de asigurare realizate în ambele tări se poate constata dacă este îndeplinită conditia referitoare la realizarea perioadei minime de cotizare pentru care institutia competentă poate acorda o pensie.

În cazul persoanelor stabilite pe teritoriul altor state membre, cererea de acordare a drepturilor de pensie se depune la instituția de asigurări sociale de la locul de domiciliu (loc de ședere permanentă), care face toate demersurile către instituția competentă din România, nefiind necesară deplasarea în România a solicitantului stabilit în străinătate.

Cererea va fi însoțită de toate documentele prevăzute de legislația română în vederea acordării drepturilor de pensie. Vor fi prezentate obligatoriu, actele din care să rezulte perioadele de activitate din România (carnetul de muncă sau adeverințe eliberate, în condițiile legii, de foștii angajatori din România, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001).

Dovada vechimii în muncă realizată de foștii asigurați ai sistemului de asigurări sociale din România ,până la data de 1 aprilie 2001, data de la care evidența perioadelor de asigurare în sistemul public de pensii este deținută în format electronic, de casele teritoriale de pensii, iar la nivel central de CNPP, se face cu carnetul de muncă sau cu alte acte prevăzute de lege.

Potrivit prevederilor legale în vigoare, în cazul în care solicitantul nu este în posesia acestor documente, este necesar să se adreseze, în nume propriu, foștilor angajatori sau deținătorilor de fonduri arhivistice, în vederea obținerii acestora.

Persoanele care nu se află în posesia carnetului de muncă vor solicita eliberarea de adeverințe de vechime în muncă fostelor unități angajatoare sau deținătorilor arhivelor acestora, adeverințe care vor cuprinde obligatoriu cel puțin următoarele elemente:

1. denumirea angajatorului;
2. datele de identificare a persoanei;
3. perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere si de încetare a raportului de muncă;
4. menționarea temeiului legal în baza căruia a avut loc încadrarea;
5. funcția, meseria sau specialitatea exercitată;
6. salariul tarifar de încadrare;
7. denumirea sporurilor cu caracter permanent, procentul sau suma acordată;
8. perioada în care a primit sporul și temeiul în baza căruia s-a acordat.

Actele vor avea număr și data de înregistrare, ștampila unității emitente, precum și semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unității.

În vederea stabilirii drepturilor de pensie,solicitantul se va adresa instituţiei competente din statul implicat,pentru a transmite în copie certificată pentru conformitate cu originalul, documentele precizate mai sus.

După ce instituțiile competente ale statelor membre implicate își comunică, prin intermediul formularelor standard de legătură, toate informațiile necesare, acestea vor emite decizii proprii privind admiterea sau respingerea cererii de pensionare, decizii pe care le vor comunica persoanei interesate și/sau celeilalte/ instituții competente.