În Piaţa Nada Florilor din centrul municipiului Fălticeni s-a consumat la finele săptămânii trecute cea de-a XIII-a ediţie a Târgului Mărului. Peste 20 de producători membri ai Asociaţiei Pomicultorilor Fălticeni, ai Cooperativei Agricole “Livezile” dar şi Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni au expus şi au scos la vânzare peste 32 de soiuri de mere.

Temperaturile extrem de scăzute pentru această perioadă a anului nu i-au ţinut pe fălticeneni în casă, standurile pomicultorilor fiind vizitate în cele două zile ale târgului de câteva mii de persoane venite să-şi facă aprovizionarea cu mere pentru această iarnă, cele mai căutate soiuri fiind Ionathan, Golden delicios, Florina, Idared, Generos, Wagner şi Ionagold, care s-au vândut cu preţuri cuprinse între 1,5 şi 2,5 lei kilogramul iar Renet şi Pătul cu 4 lei kilogramul, preţurile fiind negociabile la toate soiurile. Alături de producătorii de mere au fost şi cele trei fabrici din Fălticeni care produc suc de mere, repectiv S.C. Delicon Prodimex  cu sucul “Aroma”,   S.C. Marul Argintiu S.R.L., producătorul sucului de mere Saft şi cel mai nou producător intrat recent pe piaţă, S.C. Olea SRL cu sucul Olea şi Olea kids. Pe lângă producătorii de mere, suc şi tuică de fructe la târgul de la Fălticeni au mai participat apicultori, meşteri populari, distribuitori de utilaje agricole şi membri ai Asociaţiei „Produs în Bucovina”.

Frații moldoveni în vizită la Târgul Mărului

Inţiativa organizării târgului Mărului o are în fiecare an administraţia locală, care îşi doreşte ca prin această manifestare să ajute pomicultorii, să promoveze mărul, unul dintre cele mai importante branduri din această zonă a judeţului Suceava, iar locuitorii urbei de pe Şomuz sau cei care ajung în această localitate la mijlocul lunii octombrie să poată să se aprovizioneze cu fructe de la producători şi la preţuri mici. “În fiecare an municipalitatea este alături de producătorii de fructe din zona Fălticeni a sfârşitului campaniei de recoltare pentru a-i ajuta să-şi valorifice o mică parte din producţie într-un cadru organizat, în cadrul unei sărbători dedicate celor care timp de un an muncesc în livezi. Pe lângă mere de calitate produse la Fălticeni, mai gustoase şi mai sănătoase, avantajul celor care cumpără fructe direct de la producători este şi acela că  obţin sfaturi direct de la oamenii care administrează livezile, ştiu cum să le păstreze, ce proprietăţi are fiecare soi şi chiar indicaţii terapeutice. Ceea ce este important este că o parte dintre aceşti producători pot valorifica şi merele destinate prelucrării industriale şi mă refer la cei care deja fac suc de mere natural şi îl vând pe piaţa românească, obţinând un produs finit care dă valoare mărului. Mă bucur că anul acesta alături de pomicultorii fălticeneni este şi o delegaţie formată din primari din Raionul Orhei, Republica Moldova şi preşedintele Raionului, Tudor Golub, care au apreciat producţia obţinută şi calitatea mărului de Fălticeni, fiind şi un bun prilej pentru o colaborare viitoare privind schimbul de informaţii legate de soiuri, tehnologii, etc.”, a declarat primarul Cătălin Coman. În cadrul Târgului Mărului din Fălticeni, cei prezenţi în Piaţa Nada Florilor au avut parte şi de numeroase spectacole de muzică populară şi folk, susţinute de interpreţi din judeţ, dar şi de nume cunoscute la nivel naţional.

Preţul merelor, neschimbat

Chiar dacă Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol spune una, pomicultorii fălticeneni spun că în pieţele din ţară n-au loc decât la tarabele din spate, unde cumpărătorii nu se înghesuie pentru că în zonele cu vad sunt comercianţii care stau acolo tot anul, cu marfa din Polonia, Ungaria sau Republica Moldova, o mare parte din ea introdusă în ţară şi nefiscalizată. Producătorii susţin că, deşi este respectat articolul 13 din legea respectivă, procentul de 40 % din tarabe oferite producătorilor sunt în zone neatractive pentru cumpărători. Ei spun că preţul merelor este la fel ca în urmă cu cinci ani. „Cu amănuntul, preţul este de 2 lei la Ionathan şi 2,5 lei la Golden, prea puţin comparativ cu munca şi creşterea preţurilor la substanţele pentru combaterea dăunătorilor, carburanţi pentru lucrările agricole şi salariul minim care trebuie asigurat celor care ne ajută la munca din livadă. Toate preţurile au crescut, numai cel oferit producătorilor de măr a scăzut, angro mărul se vinde 1,3 lei – 1,5 lei Ionathan şi 1,5- 1,8 lei Golden”, susţin producătorii din zona Fălticeni.

„Nu am întâlnit în 45 de ani de carieră atâtea probleme întru-un an”

Preşedintele Asociaţiei Pomicultorilor din Bazinul Pomicol Fălticeni, Mircea Costişevschi, a declarat că pomicultorii din bazinul pomicol Fălticeni – Rădăşeni – Vultureşti au obţinut anul acesta o producţie de mere mulţumitoare, însă costurile au fost mai mari deoarece, din cauza ploilor, pomicultorii au fost nevoiţi să facă chiar şi 20 de tratamente pentru menţinerea stării fitosanitare a pomilor. Mircea Costişevschi a arătat că membrii asociaţiei pe care o conduce distribuie deja mere în marile supermarketuri din România, şi mai mult, au reuşit să-şi extindă cu forţe proprii suprafeţele de livezi. În fiecare an, în tot bazinul pomicol din sudul judeţului se plantează între 50 şi 60 de hectare, în 2016 fiind emisă autorizaţie de la Direcţia Agricolă Suceava pentru 53 de hectare. „Nu am întâlnit în 45 de ani de carieră atâtea probleme întru-un an. Frigul din luna aprilie nu a făcut pagube foarte mari decât prin unele locuri, dar a <ciupit> din flori. În lunile iulie şi august, pe lângă secetă, au fost temperaturi peste 30 de grade foarte multe zile consectiv. Se ştie că  fotosinteza începe la 0 grade şi creşte treptat până când temperatura atinge 20-25 de grade, după care încetineşte treptat  până se opreşte definitiv. Din apa cu sărurile minerale şi dioxidul de carbon planta sintetizează substanţele organice care împreună cu o parte din apa absorbită formează seva care circulă prin vasele liberiene ale plantei şi hrănesc planta. Dacă apă nu a fost, fotosinteza a fost încetinită şi chiar întreruptă iar din cauza temperaturilor ridicate fructele nu s-au dezvoltat. Cine a avut sistem de irgaţie performat,  în 2 – 3 zile a dat şi câte 20 de litri de apă la pom. Eu am udat de trei ori şi am dat minim 50 de litri de fiecare dată la fiecare pom şi s-a cunoscut. Am parcele  şi cu 30 – 40 de tone la hectar, am şi parcele cu producţie foarte mică. Chiar dacă Ionathanul ne salva de fiecare dată, anul acesta  a avut încărcătură mai mică şi nu a avut prioritate la udat din cauza deficitului de apă. Am udat parcelele care au avut încărcătură mare şi cu soiuri  valoroase”, ne-a declarat Mircea Costişevschi.