Feodor Dostoievski își afirma, în Idiotul, crezul că “frumusețea va salva lumea”. Dacă acest ideal se susține, și avem nenumărate motive s-o sperăm în mijlocul haosului, atunci lumea va fi salvată de câteva ființe: de copii – prin puritatea lor, de flori – prin delicatețe, de poeți – prin romantism, de muzicieni – prin sensibilitate, și de pictori – pentru că le pot transmite pe toate prin tușele lor.

Pictorul Alexandra Grigoroiu, un nume tot mai întâlnit și premiat de galeriile internaționale, este unul dintre acești salvatori.

Bucureștii Vechi și Noi: Frida Kahlo, pe care știu că o admiri, spunea că pictează flori pentru ca ele să nu se ofilească, să nu moară. Tu ce motive ai pentru a picta?

Alexandra Grigoroiu: Într-adevăr, florile sunt unul dintre simbolurile pe care eu le folosesc, ca metafore ale feminității, deoarece picturile mele sunt cu precădere emotive. Încerc să transmit emoție, care poate fi și a mea, dar de cele mai multe ori simt că este emoția celorlalți, transpusă în propriile trăiri.

Aș nota aici că lucrările mele pun în valoare, într-o notă minimalistă, pasiunea pentru culoare. Cele mai multe picturi au la bază natura, în forma ei simplă, iar conceptul ilustrațiilor, prin îmbinare, oferă unicitate spațiului în care acestea sunt plasate.

BvN: Care sunt principalele teme și simboluri pe care le folosești în creațiile tale?

Alexandra Grigoroiu: Mă preocupă în mod deosebit motivele botanice, lumea insectelor, dar și gastronomia. Insectele mă atrag pentru farmecul și fragilitatea lor. Iar gastronomia, pentru că este una dintre plăcerile noastre – dragostea pentru mâncare, pentru a o găti și a o savura ca experiență.

BvN: Ce vrei să transmiți, atunci când cineva privește o creație a ta?

Alexandra Grigoroiu: Îmi doresc ca privitorul să își găsească o stare de calm, de echilibru, dar și ceva care să îl surprindă, care să îl țină captivat. Acestea fiind spuse, cred că, în cazul meu, privitorul mediu va fi surprins de imaginea de ansamblu, de efectul general al picturii.

BvN: Cand a inceput contactul tău cu pictura? Ai avut modele care te-au influențat?

Alexandra Grigoroiu: Contactul meu cu pictura a început din copilărie, mai mult din școală. Uneori, profesorul de Desen îmi spunea că disting foarte multe culori. Mă simțeam atunci asemenea unui copil cu auz absolut. De aceea, nevoia de a concura cu mine, de a mă depăși venea în mod natural.

În ce privește modelele timpurii, în familia mea nu există oameni care au activat în pictură, ci doar în alte ramuri ale artei, preponderent în muzică. Ei mi-au cultivat un simț al frumosului, simț cu care am rămas. Familia mea are rădăcini în sfera educației, astfel că am avut repere morale dar și artistice.

Continuarea pe: https://bucurestiivechisinoi.ro/2022/07/alexandra-grigoroiu-artistul-care-salveaza-lumea-prin-pictura/