MOPAN Suceava

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, accentuata decădere a Imperiului Otoman, concomitent cu creșterea apetitului Imperiului Țarist de a anexa noi teritorii în drumul său spre Constantinopol, plănuit de către împăratul Petru cel Mare, a deschis inevitabil și „problema românească”.

În vara anului 1853, trupele Rusiei trec Prutul și ocupă Principatele Române, declarând război Imperiului Otoman. Este începutul conflictului armat cunoscut în istorie sub numele de „Războiul Crimeii” (1853–1856).

În primăvara anului următor are loc, la Viena, conferința internațională ce avea înscrisă pe ordinea de zi viitorul regim politic al Moldovei și al Țării Românești. În timpul lucrărilor, contele Walewski, reprezentantul Franței, se pronunță pentru unirea Țărilor Române sub un prinț autohton sau străin ereditar.

Congresul de pace de la Paris (13/25 februarie–18/30 martie 1856), care punea capăt Războiului Crimeii, reia „chestiunea românească” și propune un set de măsuri pentru rezolvarea ei. Se prevedea convocarea, în Moldova și în Țara Românească, a unor Adunări (Divanuri) ad-hoc, cu menirea de a exprima voința poporului, prin aleșii săi din aceste organisme politice, în problema organizării viitoare a celor două Țări Române.

După o încercare neizbutită de a constitui, în Moldova, o Adunare ad-hoc dominată de adversari ai unirii, Poarta Otomană se vede nevoită să organizeze o nouă consultare populară, încheiată cu o victorie concludentă a elementelor unioniste. În Rezoluția adoptată de Adunarea ad-hoc moldoveană (octombrie 1857) se cerea „Unirea Principatelor într-un singur stat sub numele de România”; „Prinț străin cu moștenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei, ai cărui moștenitori să fie crescuți în religia țării”. O rezoluție cu un conținut identic este adoptată și de Adunarea adhoc munteană.

La Conferința reprezentanților celor șapte puteri (10/22 mai–7/19 august 1858, Paris) se semnează convenția prin care cele două țări vor purta denumirea de Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, moment de referință al înfăptuirii actului Unirii. Prin acest document se hotăra alegerea, pe baza unui cens ridicat, a unei Adunări Elective pentru Moldova și a alteia pentru Țara Românească, în scopul desemnării viitorului domn.

Adunarea Electivă moldoveană, alege, la 5/17 ianuarie 1859, în unanimitate, pe colonelul Alexandru Ioan Cuza domnitor al Moldovei.

La rândul ei, Adunarea Electivă a Țării Românești îl proclamă, la 24 ianuarie/5 februarie, domnitor pe Alexandru Ioan Cuza. Astfel, prin dubla lui alegere, s-a înfăptuit unirea celor două Țări Române într-un stat național unitar.

Tot la 5 ianuarie:

1066: Moare Eduard Confesorul, unicul rege sanctificat al Angliei.

1477: Carol cel Viteaz al Burgundiei este ucis într-o luptă din apropiere de Nancy.

1585: Walter Raleigh capătă rangul de cavaler.

1589: Moare Caterina de Medici.

1592: Se naște șahul Jahan, cel care a construit Taj Mahalul.

 

Geo Alupoae, critic de teatru

Alexandru Ioan Cuza este ales principe al Moldovei (1859), 10.0 out of 10 based on 1 rating
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (1 vote cast)
Cultural
SAV-COM Suceava
MOPAN Suceava
FACOS Suceava
Edofier Fier Forjat
Castiga premii zilnice cu factura electronica din contul E.ON Myline
Jidvei - vinuri albe romanesti de calitate
Jidvei - vinuri albe romanesti de calitate
A.I.T.I. Imobiliare Suceava
General Construct - Anunturi angajare
Aeroportul International Stefan cel Mare Suceava
REVINE Suceava
Hornar de Bucovina
Locuri de munca in Romania
ROMFOUR - Transport international de persoane colete - auto pe platforma
Loial Impex Suceava