Proiectul «utilităţi şi mediu la standarde europene » demarat în anul 2003 cu un credit de 86,3 milioane de euro contractat de Consilul Judeţean Suceava de la Deutsche Bank London reprezintă o povară imensă pentru cele 61 de primării implicate care riscă să-şi compromită dezvoltarea în viitor din cauza ratelor şi dobânzilor foarte mari pe care trebuie să le achite. Asta cu atât mai mult cu cât majoritatea dintre ele nu au beneficiat de nici un euro investiţie în cadrul proiectului. Este concluzia exprimată în şedinţa extraordinară de joi a deliberativului judeţean în care s-a analizat acest proiect la solicitarea consilierilor PNL.

La şedinţă au fost prezenţi 27 de consilieri judeţeni, şeful administraţiei judeţene, Cătălin Nechifor, primari din judeţ, dar şi parlamentarii PNL Gheorghe Flutur, Ioan Balan, Sanda-Maria Ardeleanu şi Alexandru Băişanu.

Reamintim că acest proiect prevederea construcţia de centrale termice pe cogenerare în şase localităţi urbane şi a unor conducte de gaz metan cu o lungime de 360 de kilometri . În cele din urmă centralele termice s-au construit în Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Siret şi Rădăuţi, însă în momentul de faţă doar cea din urmă este funcţională. La investiţiile pe componenta de gaz metan, din 360 de kilometri de conducte, s-au realizat efectiv doar aproximativ 101 kilometri. Şedinţa de ieri a Consiliului Judeţean a fost convocată la propunerea a 16 consilieri. Liderul grupului PNL din deliberativul judeţean, Vasile Ilie, a ţinut să precizeze că o analiză de urgenţă a acestui proiect era absolut necesară în condiţiile în care mai multe primării riscă să ajungă în insolvenţă având în vedere că riscă să fie executate silit pentru datoriile pe care le au la creditu contractat, deşi nu beneficiază nici în prezent de investiţiile prevăzute în proiect. El a dat ca exemplu municipiul Câmpulung Moldovenesc, primăria fiind executată deja cu suma de 2,3 milioane de lei, pentru rata la credit aferentă celui de-al doilea semestru din 2015.

Primarul din Bosanci: Mai bine vin ruşii!!!

Discuţiile pe marginea acestui proiect au fost extrem de lungi, şi uneori tensionate, iar într-un final s-a ajuns la o concluzie potrivit căreia creditul trebuie prelua de Guvern. Spiritele s-au încins în momentul în care directorul Servicii Comunale Rădăuţi, Nistor Tătar, le explica participanţilor modul în care s-a reuşit punerea în fucnţiune şi exploatarea pe profit a centralei termice din acest municipiu. La un moment dat, primarul din Bosanci, Anton Curic, s-a ridicat în picioare şi a strigat în gura mare că primarii nu au venit să audă laude.

În momentul respectiv, preşedintele CJ Suceava a strigat la Anton Curic să fie atent la modul în care vorbeşte, apoi, calm, l-a atenţionat că se află în calitate de invitat la o şedinţă de Consiliu Judeţean. Mai calm, Anton Curic i-a spus lui Cătălin Nechifor că durerea primarilor este să scape de datoriile pe care le au la acest credit, mai ales că sunt localităţi care nu au beneficiat de nici un leu din împrumutul de 86,3 milioane de euro. „Să se găsească o cale să nu mai plătim aceşti bani. (…) Sunt un patriot, dar mai bine vin ruşii să ne dea banii de care avem nevoie!!!”, a mai spus Curic, stârnind hohote de râs în rândul celorlalţi primari.
 
Nechifor propune ca Executivul să preia creditul ca şi datorie publică

În ceea ce-l priveşte pe şeful administraţiei judeţene, Cătălin Nechifor, a spus că la creditul de 86,3 milioane de euro, până la data de 31 martie 2015 s-a rambursat deja suma de 73 de milioane de euro, din care 52 de milioane reprezintă dobânzi şi 21 de milioane de euro reprezintă rate. „Asta e o tragedie”, a spus Nechifor. El a spus că dacă „se merge până la capăt” cu acest credit, cele 61 de primării vor plăti de patru ori suma împrumutată. Cătălin Nechifor a spus că propunerea sa va fi ca Executivul să preia acest credit ca şi datorie publică, pentru a degreva autorităţile locale de plata împrumutului. Nechifor a arătat că acest lucru s-ar putea întâmpla în situaţia în care România va scăpa de acordul cu FMI, în condiţiile în care în momentul de faţă s-ar depăşi deficitul bugetar stabilit dacă Executivul ar prelua acest împrumut. El a explicat că pe componenta de termie au fost construite centralele în cinci oraşe, însă doar la Rădăuţi funcţionează şi reprezintă un exemplu de succes. Nechifor a spus că la Vatra Dornei centrala nu funcţionează deoarece magistrala de gaz care trebuia să facă legătura cu acest municipiu nu a fost finalizată. Şeful CJ Suceava a mai explicat că pe componenta de gaz a proiectului nu s-au realizat decât 101,4 kilometri din totalul de 360 de kilometri câţi erau prevăzuţi în proiect. El a amintit că în anul 2009, investiţiile în magistralele de gaz metan au fost predate gratuit către compania Transgaz, care trebuia să finalizeze lucrările prevăzute în proiect, ceea ce nu s-a întâmplat până în momentul de faţă. Cătălin Nechifor a arătat că în judeţ sunt localităţi care trebuiau să beneficieze de pe urma construcţiei acestor magistrale de gaz metan, însă în cele din urmă acest lucru nu s-a mai întâmplat. El a dat exemplul oraşului Broşteni, care din creditul mare avea alocată o sumă de 890.000 de euro pentru componenta de gaz, şi care deşi nu va beneficia de acest proiect ar trebui să ramburseze nu mai puţin de 4 milioane de euro.
Cătălin Nechifor a ţinut să mai amintească faptul că din 2010 şi până în prezent, Guvernele României a alocat fonduri de la buget pentru plata ratelor, subliniind că şi în continuare se va încerca alocarea de bani pentru ca primăriile să nu aibă de suferit de pe urma acestui proiect.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
Administraţie
SAV-COM Suceava
Jidvei - vinuri albe romanesti de calitate
Jidvei - vinuri albe romanesti de calitate
A.I.T.I. Imobiliare Suceava
General Construct - Anunturi angajare
Aeroportul International Stefan cel Mare Suceava
REVINE Suceava
Hornar de Bucovina
Locuri de munca in Romania
ROMFOUR - Transport international de persoane colete - auto pe platforma
Loial Impex Suceava