Recent certificată de OSIM, „Arta Condrea” este contestată. Letiţia Orşivschi, deţinătoarea Muzeului Oului Vama, Bucovina, consideră absurd ca Lucia Condrea să-şi atribuie invenţiile înaintaşilor. Mai exact, tehnica închistririi ouălor. Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) a eliberat Certificatul pentru înregistrarea mărcii „Arta Condrea”. Este vorba despre 7 tehnici de lucru brevetate ca fiind inventate de Lucia Condrea. Certificatul conferă dreptul legal de a interzice oricăror terți să folosească în activitatea lor comercială un semn identic sau asemănător cu marca „Arta Condrea”. Lucia Condrea, care deţine Muzeul ouălor de la Moldoviţa, este, deci, singura care poate folosi cele șapte modalități de închistrire a ouălor, create chiar de ea: ceara colorată în relief, dantelăriile (vechile cusături românești transpuse pe ou), tehnica lucrărilor de antichitate, lucrări de autor de o mare complexitate în care interferează arta maură (marocană) cu arta huțulă, lucrări abstracte (toate simbolurile din vechime sunt aranjate într-o manieră abstractă), vechile cusături românești și în special cele huțule transpuse pe ou folosind ceara de albine și pigmenți naturali, diversificarea cromaticii în tehnica tradițională.

„Nu contest talentul de a meşteri frumoasele ouă huţule a d-nei Condrea, însă de aici pînă la a-ţi atribui nişte merite pe care le-au avut înaintaşii noştri, mi se pare total absurd!”, declară Letiţia Orşivschi, deţinătoarea Muzeului Oului Vama, Bucovina. „Cum să fie tehnica cu ceară în relief , veche de 120 ani ,,arta Condrea”?, întreabă Letiţia Orşivschi. „Şi iată că banii aduc şi recunoaştere OSIM ! Din păcate, aşa s-a întîmplat cu invenţiile celebrilor nostri înaintaşi, aşa se întîmplă cu tot ceea ce este românesc şi am ajuns acum să ne vindem şi tradiţiile! Nu contest talentul de a meşteri frumoasele ouă huţule a d-nei Condrea, însă de aici pînă la a-ţi atribui nişte merite pe care le-au avut înaintaşii noştri, mi se pare total absurd! Cum să fie tehnica cu ceară în relief, veche de 120 de ani ,,arta Condrea”? Cum să fie combinaţiile de alb şi negru înregistrate acum la OSIM ca aceeaşi artă, cînd acest lucru apare în toate vechile culturi ale lumii? Cum să fie motivele de pe altiţe consemnate la ” arta Conrea”, cînd eu am ouă cu astfel de motive moştenite de la străbunica, cu gălbenuşul uscat în interior. Sunt specificate aceste motive minunate şi în lucrările lui Simion Florea Marian, dar şi amintite de Artur Gorovei. Şi cum nişte motive copiate de la nemţi ca fiind ”abstracte” aparţin acum aceleiaşi semnături? Este posibil, oare, ca toate încondeietoarele din Bucovina, de generaţii întregi, să fi lucrat după ,,arta Condrea” ? Nu mi-o luaţi în nume de rău, dar, deşi pînă acum nu mi-am făcut prea multa reclamă, să ştiţi că la Muzeul Oului -Vama se găsesc astfel de ouă cu o vechime cuprinsă între 50 şi 100 ani şi vă invit cu drag să le vedeţi! Ş cum poate inventa o persoană 7 tehnici, cînd în Bucovina se lucrează cu chişiţa şi cu ceară doar în 2 tehnici: batik (de scufundare a oului în băi de culoare) şi cu ceară în relief. Şi, ca să demonstrez tot ce am afirmat anterior, ataşez fotografii care să vă convingă! Păcat că se poate ajunge pe scara celebrităţii doar bătînd pe la uşile necunoscătorilor!!! „, a notat pe pagina ei de facebook doamna Orşivschi. Întrebată dacă va contesta certificatul obţinut de Lucia Condrea la OSIM, Letiţia Orşivschi a spus că se va gîndi „dacă merită efortul”. În replică, Lucia Condrea ne-a declarat: “Cele mai vechi scrieri în domeniul artei populare (ouă închistrite) aparţin cercetătorilor în folclor Arthur Gorovei, Simion Florea, Marian Tancred Bănăţeanu, şi, mai nou, de prin anii 70, familiei Zahacinschi. Nicăieri, în cărţile lor, unde am citit studii despre ouăle de Paşti la români, nu este menţionată altă tehnică decît cea tradiţională. Înuzeul nostru există 3 vitrine cu lucrări vechi de peste 100 de ani din localităţile huţulilor. La Vama nu s-au închistrit ouă niciodată, nu există o tradiţie în acest sens. Eu am lucrat din copilărie, însă nu am putut să mă rezum doar la acele vechi modele moştenite, ci am creat continuu, ajungînd, deocamdată, la cele 7 tehnici de lucru pe care le-am brevetat , şi continui să creez în continuare. Asta este munca mea de-o viaţă pe care elevii mei au plagiat-o, lucrînd pentru muzeul din Vama şi nu numai! Este revoltător! ”.