Astăzi, în mod tradițional, ar fi fost Ziua Mondială a Astmului – campania globală inițiată și derulată anual de către Global Initiative for Asthma, dar contextul mondial generat de pandemia de COVID-19 a amânat campania din acest an. Managementul astmului rămâne, însă, o provocare majoră cu atât mai mult în perioada acestei pandemii, iar educația pacienților în acest sens este extrem de importantă.

Aproximativ un milion de români suferă de astm, potrivit estimărilor specialiștilor, dar acest număr nu este oficial.

„În situația cu care ne confruntăm cu toții, pacienții cu boli respiratorii severe sunt mai vulnerabilii în fața COVID-19 – o infecție virală. Pacienții care suferă de astm trebuie să acorde o atenție deosebită igienei și să respecte recomandările medicului curant. Astfel, pentru aceștia se menține indicația de continuare a tratamentului prescris de medicul curant, se recomandă utilizarea măștilor în spațiul public, realizarea unei igiene stricte la locul unde trăiesc și muncesc, precum și evitarea alergenilor.”, a declarat asist. univ. dr. Alina Croitoru, președintele Asociației de Educație în Boli Respiratorii.

În astm, educația pacientului este esențială. Medici – pneumologi, alergologi, medici de familie – pacienți – toți trebuie să acționeze ca un tot unitar. Sănătatea pacienților noștri înseamnă tratament, aderență la tratament și educație pentru respirație.

„Din perspectiva mea, ca medic pneumolog, educația pacientului cu astm este fundamentală pentru un management optim al afecțiunii. Pacientul trebuie să-și înțeleagă afecțiunea, trebuie să îi recunoască simptomele, pentru a ști cum să acționeze. Pacientul și noi, ca medici, trebuie să lucrăm ca o echipă pentru o bună gestionare a acestei afecțiuni.

În anul 2018 Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București a oferit peste 2.900 de servicii medicale pentru pacientul cu astm, aici fiind incluse servicii de diagnostic, tratament și management al acutizărilor”, a precizat asist. univ. dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” – una dintre cele mai importante instituții medicale din România specializate în managementul astmului.

Ce este astmul?

Astmul este o boală cronică inflamatorie a plămânilor şi a căilor respiratorii (căi aeriene, bronşii). În prezent, nu există o terapie care să vindece această afecțiune1, însă afecțiunea poate fi ținută sub control prin tratament. Pacientul corect tratat are o viață normală, activă, fără restricții în efectuarea activităților obișnuite și chiar a sportului de performanță.

Incidenta astmului

Peste 330 de milioane de oameni, suferă de astm, la nivel mondial2. Afecțiunea este cea mai comună boală cronică în rândul copiilor la nivel global – aproximativ 14% dintre copii suferă de astm3.

Peste 80% dintre decesele legate de astm au loc în țări cu venituri mici4. În aceste condiții, este important de subliniat că tratamentul și managementul eficient al astmului salvează vieți.

Cauzele astmului

„Cauzele fundamentale ale astmului sunt, probabil, o combinație de factori genetici (istoric familial) și triggeri (factori declanșatori) externi, precum alergii la polen, blana animalelor, praful din casă, fum de țigară, poluare și aer rece, substanțe chimice la locul de muncă, precum vopsea, lacuri sau adezivi. Pentru unele persoane există și alți triggeri precum stresul, activitatea fizică sau unele medicamente”, a mai explicat asist. univ. dr. Beatrice Mahler.

Alergenii acționează la nivelul mucoasei bronșice ca un trigger care declanșează o inflamație, cu creșterea numărului de eozinofile (celule ale sistemului imunitar), cu secreție în exces de mucus și edem al mucoasei bronșice care va duce la îngustarea căilor respiratorii și dificultate importantă în respirație.

Simptomele astmului

În general, starea persoanelor astmatice este fluctuantă de la o zi la alta și uneori de la o oră la alta – aceste modificări, în timp, presupun perioade cu şi fără simptome.

Simptomele variază de la persoană la persoană şi includ:

  • respiraţie şuierătoare
  • tuse diurnă
  • tuse nocturnă
  • respirație dificilă

Tusea, respiraţia şuierătoare, senzaţia de presiune toracică pot să apară după: mişcare, efort fizic; expunere la alergeni; contact cu aer rece. La marea majoritate a pacienților netratați, infecțiile respiratorii au o evoluție prelungită și durează mai mult de 10 zile.

Crizele de astm

În mare parte, crizele de astm sunt prevenibile sau pot fi gestionate. În timpul unei crize de astm este importantă utilizarea în cel mai scurt timp a medicației de criză, evitarea stării de panică, care poate să apară mai ales la pacienții nou diagnosticați, poziția corpului trebuie să permită mișcări respiratorii ample, de aceea pacientul trebuie să stea la marginea patului sau în picioare sprijinit cu mâinile de un suport.

În acest mod se ajută de musculatura respiratorie accesorie, extrem de solicitată în timpul crizelor de astm, care presupun o frecvență și o amplitudine crescută a respirației. Utilizarea medicației de criză se face cu doze care sunt crescute treptat, în algoritm bine însușit de fiecare pacient împreună cu medicul curant, deoarece utilizarea medicației în exces poate să aibă efecte secundare importante.

Un aspect important de management la domiciliu al pacientului cu astm este evaluarea peak-flowmetriei (capacitatea de expirare – cât de repede și cât de tare poate expira), care permite înaintea apariției simptomelor ajustarea dozelor de cortizon inhalator pentru a evita acutizarea severă a astmului.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, dacă este posibil, ar trebui contactat imediat medicul curant5. Controalele regulate și aderența la tratament ajută, în cele mai multe cazuri, la prevenirea atacurilor de astm.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
Sănătate
General Construct - Anunturi angajare
Aeroportul International Stefan cel Mare Suceava
REVINE Suceava
Hornar de Bucovina
Locuri de munca in Romania
ROMFOUR - Transport international de persoane colete - auto pe platforma
Loial Impex Suceava