Satul sucevean Pârteștii de Sus din comuna Cacica găzduiește o biserică de lemn veche de peste 300 de ani cu o arhitectură deosebită care arată măiestria meșterilor locali și cu un candelabru unic confecționat din coarne de cerb și lemn sculptat.  Este vorba de Biserica de lemn „Sfinții Voievozi” cunoscută și ca Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, lăcaș de cult ortodox construit în anii 1779-1780. Edificiul religios se află localizat în centrul satului, în apropiere de drumul național DN 2E și are hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, sărbătorit la data de 8 noiembrie. Ansamblul bisericii de lemn „Sfinții Voievozi” din Pârteștii de Sus a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 și este format din biserica propriu-zisă construită în 1779 și turnul clopotniță construit în 1861. Conform însemnărilor biserica s-a deteriorat în timp, fiind reclădită în anul 1861. Cu această ocazie, s-a construit și actuala clopotniță din lemn.

Arhitectura bisericii

Biserica de lemn din Pârteștii de Sus este construită din bârne de brad, cioplite în patru muchii și încheiate în „coadă de rândunică”. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Edificiul are un acoperiș din șindrilă în două pante, cu o turlă octogonală deasupra naosului. Streașina edificiului este foarte largă, având 1.40 m.

Monumentul are plan triconc, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu absidele laterale și pronaosul poligonale. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pronaosului.

În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pereții interiori ai bisericii au fost tencuiți până la nivelul de naștere a bolților. Intrarea în biserică se face pe o ușă (1.15×2.20 m) situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul are o formă pentagonală în partea de vest (5.95×7.20 m), în care se află o fereastră. Deasupra pronaosului se află o calotă octogonală retrasă de la pereți (cu 1.20-2.00 m). ^[6]

Între pronaos și naos este un perete cu un gol de trecere central, terminat în arc aplatizat. Naosul are o formă dreptunghiulară (6.00×10.65 m), cu două abside pentagonale (3.65×2.45 m), cu tavane drepte. În axele absidelor laterale se află câte o fereastră. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică, din care se înalță o turlă octogonală (pe axa transversală ce unește cele două abside), înaltă de 4 metri și având patru ferestre în cele patru puncte cardinale.

Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, catapeteasma fiind avansată cu 1,15 m în naos, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. În această încăpere au fost amplasate două ferestre: una în axa absidei (0,60×1,00 m), terminată în semicerc și o alta în peretele estic al proscomidiarului (0,25×0,45 m). Bolta altarului este o calotă octogonală, cu laturile ușor inegale. ^[7]

Printre elementele decorative ale monumentului se află console formate din câte trei bârne în retragere, rotunjite la terminații. Consola superioară are lungimea de un metru, susținând cosoroaba, iar celelalte două au doar rol decorativ.

Sursă text: www.wikipedia.org