MOPAN Suceava

În perioada ianuarie – noiembrie 2022p contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 25 340 milioane euro, comparativ cu 15 666 milioane euro în perioada ianuarie – noiembrie 2021. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 8 595 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 2 415 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 4 252 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 758 milioane euro.

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
  Ianuarie – noiembrie 2021 Ianuarie – noiembrie 2022p
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 100 034 115 700 -15 666 124 720 150 060 -25 340
A. Bunuri şi servicii 88 841 101 157 -12 316 111 905 130 401 -18 496
a. Bunuri 64 098 84 900 -20 802 79 708 109 105 -29 397
      b. Servicii 24 743 16 257 8 486 32 197 21 296 10 901
–  servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor 2 266 139 2 127 2 719 148 2 571
– transport 6 877 3 030 3 847 9 101 4 166 4 935
–  turism – călătorii 2 441 3 901 -1 460 3 609 6 534 -2 925
–  servicii de telecomunicații,      informatice și informaționale 6 168 2 685 3 483 8 168 3 278 4 890
– alte servicii 6 991 6 502 489  8 600 7 170 1 430
B. Venituri primare 6 146 10 445 -4 299 6 332 14 883 -8 551
C. Venituri secundare 5 047 4 098 949 6 483 4 776 1 707
p) date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 10 296 milioane euro (comparativ cu 8 021 milioane euro în perioada ianuarie – noiembrie 2021), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 7 308 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 2 988 milioane euro.

În perioada ianuarie – noiembrie 2022, datoria externă totală a crescut cu 7 133 milioane euro. În structură:

  • datoria externă pe termen lung a însumat 97 407 milioane euro la 30 noiembrie 2022 (67,8 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,1 la sută față de 31 decembrie 2021;
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 noiembrie 2022 nivelul de 46 311 milioane euro (32,2 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 18,6 la sută față de 31 decembrie 2021.
Datoria externă a României şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
  Datoria externă Serviciul datoriei externe, ian – noi. 2022p
Sold la 31.12.2021 Sold la 30.11.2022p
1. Administrația publică 58 816     58 450 7 221
  Numerar și depozite 283 925 1 790
  Titluri de natura datoriei* 47 192 43 681 4 230
   Împrumuturi 11 286 13 567 1 127
   Credite comerciale și avansuri 51 273 74
   Alte pasive 4 4 0
2. Banca Centrală 3 366 3 445 26
 Numerar și depozite 1 1 0
      Titluri de natura datoriei 0 0 0
  Împrumuturi 0 0 0
  Alocări de DST 3 365 3 444 26
  Alte pasive 0 0 0
 3. Societăți care acceptă depozite, exclusiv banca centrală 7 798 10 070 7 848
  Numerar și depozite 7 187 8 637 7 352
  Titluri de natura datoriei 591 1 296 353
   Împrumuturi 0 0 0
  Alte pasive 20 137 143
4. Alte sectoare 25 534 28 028 21 560
  Numerar și depozite 0 0 0
  Titluri de natura datoriei 1 220 796 577
   Împrumuturi 13 175 12 983 10 603
   Credite comerciale și avansuri 10 963 14 005 10 149
   Alte pasive 176 244 231
I. Datoria externă  (1+2+3+4)** 95 514 99 993 36 655
II. Investiția directă: credite intra-grup 41 071 43 725 25 863
Total datoria externă  (I+II)

din care:

136 585 143 718 62 518
    Termen scurt 39 041 46 311 45 130
    Termen lung 97 544 97 407 17 388
p) date provizorii

*Evoluția stocului titlurilor de natura datoriei emise de Administrația publică a fost determinată de emisiuni noi în valoare de 8,4 miliarde euro, de răscumpărări de 1,9 miliarde euro, de influența variației cursului de schimb de 0,8 miliarde euro, precum și de influența negativă de aproximativ 9,9 miliarde euro, rezultată din scăderea prețurilor acestor instrumente și de alte operațiuni pe piața secundară.

**excluzând instrumentele de datorie de natura investiției directe

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,5 la sută în perioada ianuarie – noiembrie 2022, comparativ cu 17 la sută în anul 2021. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 noiembrie 2022 a fost de 4,3 luni, în comparație cu 4,9 luni la 31 decembrie 2021.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 noiembrie 2022 a fost de 78,8 la sută, comparativ cu 79,4 la sută la 31 decembrie 2021.

Precizări metodologice       

  1. 1. Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.
  2. 2. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul (UE) nr. 555/2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare ale balanței de plăți, ale comerțului internațional cu servicii și ale investițiilor străine directe, în ceea ce privește actualizarea cerințelor referitoare la date și a definițiilor.
  3. 3. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele: 1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri;

3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;

3.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);

3.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.

  1. 4. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
  2. 5. Standardul statistic privind structura datoriei externe pe sectoare instituționale este asigurat de manualele FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, (2014), Balance of Payments and International Investment Position, ediția a-VI-a (BPM6) și System of National Accounts 2008 (SNA).
  3. 6. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
  4. 7. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaționale ale României (valută + aur) la sfârșitul perioadei și importul mediu lunar de bunuri și servicii din perioada respectivă.
  5. 8. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).

Următorul Comunicat de presă lunar “Balanța de plăți și datoria externă” va apărea pe data de 13 februarie 2023.

e date estimate

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
Economic
SAV-COM Suceava
MOPAN Suceava
FACOS Suceava
Edofier Fier Forjat
E.ON - Luna aceasta, factura electronica iti poate aduce premii in fiecare zi
Jidvei - vinuri albe romanesti de calitate
Jidvei - vinuri albe romanesti de calitate
A.I.T.I. Imobiliare Suceava
General Construct - Anunturi angajare
Aeroportul International Stefan cel Mare Suceava
REVINE Suceava
Hornar de Bucovina
Locuri de munca in Romania
ROMFOUR - Transport international de persoane colete - auto pe platforma
Loial Impex Suceava