„Întrebarea care se pune în cazul nostru este nu ce așteptăm noi de la buget, ci ce așteaptă bugetul de la noi. Iar ca bugetul să primească ceea ce așteaptă, trebuie îndeplinite condiții minime: cadru normal de dialog și predictibilitate”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova și Bulgaria, la conferința ”Bugetul și fiscalitatea: la ce să se aștepte economia, scenariile noii paradigme fiscale ale anului 2022”, organizată de cursdeguvernare.ro.

Potrivit oficialului JTI, într-o perioadă de criză fără precedent, un sector economic considerat conservator și `nelamodă` s-a dovedit a fi solid și rezilient. Industria tutunului contribuie anual la buget cu circa 3,6 miliarde de euro, aproximativ 12% din PNRR, bani pentru care guvernul nu trebuie să îndeplinească nicio condiție. În 2020, veniturile provenite din accize au crescut cu circa 11% față de 2019, iar în primele nouă luni din 2021 cu aproape 14%, comparativ cu aceeași perioadă din 2020.

Doar JTI, una dintre cele trei mari companii de pe piața țigaretelor a virat la buget în primele nouă luni din 2021 peste 4,28 miliarde lei, în creștere cu circa 20% față de taxele plătite în aceeași perioadă din 2020. Suma reprezintă accize, TVA și alte taxe, impozite și contribuții, plătite de cele două entități prin care compania își desfășoară activitatea în România, JT International (Trading) și JTI Manufacturing (Fabrica).

„Contribuțiile s-au majorat pentru că sistemul fiscal și cadrul legal nu au fost perturbate, iar contrabanda s-a situat la sub 10%, cel mai mic nivel din ultimii 15 ani. Pentru ca aceste creșteri să continue și în anii care urmează, cerem doar un cadru normal de dialog și cât mai multă predictibilitate. Sectorul tutunului este esențial pentru buget și orice deviație de la cele stabilite poate duce la pierderi majore. Suntem o industrie bună pentru economie, în ciuda eforturilor de demonizare cu care ne confruntăm – 75% din cifra de afaceri înseamnă taxe, impozite și mai ales accize, care se plătesc în avans, înainte ca produsele să fie vândute consumatorilor. Suntem buni și pentru cadrul macro-economic, reducem deficitul comercial. Anul trecut exporturile de produse din tutun au fost în sumă de 1,3 miliarde euro, contribuind pozitiv la balanța de plăți cu peste un miliard de euro. România e al treilea mare producător de produse din tutun din UE, după Germania și Polonia.”, a precizat Gilda Lazăr.

Conform unui studiu al Asociației de Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), într-un scenariu pesimist, bazat pe ipoteza unei recesiuni la nivelul UE și implicit în România, a unei intensificări a restricțiilor pe piața țigaretelor și a creșterii contrabandei, contribuția sectorului s-ar diminua la doar 2,1 miliarde euro, față de circa 3,6 miliarde euro în prezent. În scenariul optimist, contribuția industriei de profil ar putea ajunge la peste 5,7 miliarde de euro anual, dacă piața neagră s-ar menține la sub 10%, iar cadrul legislativ și fiscal nu ar suferi schimbări neplanificate și radicale.

„Ce de făcut? Consultare, dialog, măsuri proporționale. Anul trecut a fost respinsă o inițiativă legislativă foarte radicală, care prevedea interziceri pe toată linia, de la expunerea produselor la raft și până la sponsorizări. A fost respins, dar probabil că va reveni în spațiul public. Din 2002, au existat calendare de creștere a accizei, pe cinci-șapte ani. Calendarul care include și anul următor a ajuns la final, fiind deja atins nivelul accizei prevăzute pentru 2022. După perioade de criză, ne așteptăm la creșteri de taxe. Mai ales pentru că nivelul accizei în preț a scăzut la sub 60%, această incidență în preț reprezentând o cerință europeană. Nu am avut însă cu cine să discutăm, în condițiile interimatelor de la Ministerul Finanțelor. Ne așteptăm să se întâmple ceva și nu am vrea să se întâmple între Crăciun și Revelion, ca acum două decenii. Tot ce așteptăm de la autorități este predictibilitate fiscală și stabilitate legislativă, pentru a putea crește contribuția la buget”, a punctat reprezentantul JTI.