Canalul Dunăre-București a fost dintotdeauna o dorință a mai multor generații de români. Ce a spus exploratorul Jacques Cousteau când a venit în România
Cornel Marțincu, inginer și Director General IPTANA (fostul pilonul principal pentru dezvoltarea infrastructurii de transporturi din Romania), a explicat într-un limbaj tehnic și economic care este stadiul real al dezastrului al mult așteptatului proiect de infrastructură Canalul Dunăre -București.
În viziunea sa, acest proiect reprezintă o mare pată în istoria și imaginea României, deși în istorie el a fost o idee cunoscută și promovată încă de la epoca Alexandru Ioan Cuza, epoca prin care statul român a luat naștere pe cale naturălă și jurisdicțională.
Interviul realizat de Claudiu Lucaci poate fi vizionat aici: https://www.youtube.com/watch?v=EPYv2BAJq34
Ne-am bătut joc de bani
„Bătaie de joc, de bani, aceasta este concluzia evidentă la ceea ce s-a întâmplat în istoria recentă a proiectului Canalul Dunăre-București. Printre promotorii acestui mare proiect se numără Virgil Madgearu, un economist de referință pentru România care a susținut nota de fundamentare economică în Parlamentul României.
Al doilea promotor al proiectului este marele Dimitrie Leonida, inginerul cunoscut în istorie pentru electrificarea Bucureștiului. Dimitrie Leonida a susținut tehnic utilitatea realizării acestui canal.
Madgearu și Leonida au fost promotorii primului act pentru acest obiectiv de investiții. Din istorie cunoaștem că a venit războiul, apoi criza din anii 1933 și finanțarea nu a putut fi posibilă, însă ideea conectării Bucureștiului cu Dunărea a rămas”, povestește Marțincu.
Marile capitale ale lumii sunt conectate cu râurile care trec prin ele
„De la Belgrad, Budapesta, Viena, toate sunt dezvoltate de-a lungul Dunării. Conectarea Bucureștiului cu Dunărea a fost dintotdeauna o dorință a mai multor generații de români. Conjunctura din anii 70 pentru acest proiect a fost extrem de favorabilă. Potopul din 1970 cu Argeșul care a ajuns la București a dat semnalul pentru ce trebuie să facem. Natura ne-a spus să amenajăm râul Argeș pentru a preveni inundațiile.
Un canal a venit ca o soluție și pentru inundații și pentru folosirea acestei ape. Bineînțeles că poate fi folosit. În primul rând, pentru navigație fluvială, apoi combaterea inundațiilor, pentru irigații (în stânga și dreapta Argeșului sunt terenuri Agricole, unule dintre cele mai fertile din România), producerea de energie electrică, verde (ba chiar orientarea este către două domenii producerea de energie verde și transporturi verzi – transportul pe apă fiind cel mai verde transport).
Nu vorbim despre un oraș mic din România ci despre inima ecoonomică a României.
