În perioada 12-13 martie 2013 în localitatea Patras, Grecia a avut loc a-V-a ședință transnațională de lucru din cadrul proiectului „Atrium – „Arhitectura Regimurilor Totalitare din secolul al XX-lea în Managementul Urban”, proiect finanțat prin Programul de Cooperare Transnaționala Sud Estul Europei.

Proiectul este rezultatul unui parteneriat între Municipalitea Forli, partenerul lider al proiectului, Mitropolia Moldovei și Bucovinei – Arhiepiscopia Iașilor și instituții din țări din Europa de Sud-Est precum: Italia, Slovenia, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Grecia, Croația, Albania, Bosnia și Herțegovina, Serbia.

La ședința transnațională au participat reprezentanți ai tuturor instituțiilor partenere printre care dl Patrick Leech, reprezentant al Municipalității Forli, Consilier în domeniul Relațiilor Internaționale și Culturii, dna Cristina Vallicelli, reprezentant al Municipalității Forli, din Italia, partenerul lider de proiect și dna Eleonora Berti, membru al Institutului European de Rute Culturale din Luxembourg.

Întâlnirea a avut ca scop proiectarea si promovarea rutei culturale și a produselor turistice culturale prin selecția celor mai reprezentative clădiri construite în timpul regimului totalitar din cele 12 țări partenere în proiect. În acest scop s-a stabilit ca fiecare partener să dezvolte activitățile locale de promovare a rutei culturale și a produselor turistice culturale, precum și finalizarea Catalogului Digital pentru clădirile totalitare din cadrul proiectului. Toate aceste activități urmăresc definitivarea dosarului ce urmează a fi transmis în luna septembrie către Consiliul Europei pentru certificarea rutei ca Rută Culturală Europeană.

Catalogul digital reprezintă un instrument de digitalizare a informațiilor legate de fiecare clădire cu arhitectură totalitară și constă în identificarea, colectarea și catalogarea în format digital a fotografiilor de arhivă, a filmelor, a pieselor de mobilier și a obiectelor aparținând acestui regim care vor facilita promovarea traseului cultural. Acest catalog se completează într-un template comun de către toți partenerii din cadrul proiectului.

Persoanele interesate să promoveze în Catalogul Digital instituția pe care o reprezintă, în cazul în care acea clădire conține elemente de arhitectură totalitară sau dispune de fotografii de arhivă, piese de mobilier sau obiecte aparținând regimului comunist din România, sunt rugate să ne contacteze pentru a le pune la dispoziție formularele necesare în acest sens.

Tot în cadrul întâlnirii, dl Patrick Leech, membru al Municipalității Forli, Consilier în domeniul Relațiilor Internaționale și Culturii, a ales, împreună cu toți partenerii, denumirea pentru Asociația care se va înființa și care va avea ca scop promovarea rutei culturale, dezvoltarea și administrarea acesteia – „ATRIUM – Arhitectura Regimurilor Totalitare din secolul al XX-lea în Memoria Urbană a Europei”.

„A fost o întâlnire constructivă în care s-au prezentat metodele de realizare a produsului turistic ATRIUM. La recomandarea partenerilor noștri, pe lângă cele șase studii de caz realizate până în acest moment în cadrul proiectului, vom încerca să introducem în cadrul rutei culturale pe care urmează să o promovăm şi alte atracții turistice care nu au legătură cu tema proiectului. Până în luna iunie vom stabili itinerariile turistice locale, precum și materialele de promovare necesare pentru dezvoltarea unei campanii de promovare a acestor produse turistice”, a decarat domnul Costel Damian, managerul de proiect.

Mitropolia Moldovei și Bucovinei a elaborat 6 studii de caz în cadrul proiectului ATRIUM prin selectarea celor mai reprezentative exemple de arhitectură comunistă din România: Palatul Parlamentului, Casa Scânteii, Monumentul Eroilor Neamului, Amsamblul Piața 21 Decembrie 1989, Teatrul Național “Ion Luca Caragiale” localizate în București, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava și Ansamblul Piața Unirii cu Hotel Unirea din Iași. Prin analiza urbană și arhitecturală a acestor clădiri Mitropolia Moldovei și Bucovinei a încercat să scoată în evidență necesitatea promovării turismului cultural în vederea protejării și valorificării economice a patrimoniului architectural din perioada comunistă, devenind un instrument util nu doar pentru turismul cultural, cât și pentru dezvoltarea economică.