Peste 3.000 de credincioși din care mai bine de jumătate îmbrăcați în costume naționale au fost prezenți duminică la Mănăstirea Putna la comemorarea lui Ștefan cel Mare și Sfânt care a trecut la cele veșnice la 2 iulie 1504. Oamenii au participat la Sfânta Liturghie oficiată de ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS  Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor și un impresionant sobor de preoți dar și la ceremonialul militar de după serviciul religios. Printre pelerini s-au aflat președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur, prefectul Mirela Adomnicăi, primarul Sucevei, Ion Lungu, deputatul PNL de Suceava, Dumitru Mihalescul, primarul de Vatra Dornei, Ilie Boncheș, şefii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Suceava, general Ion Burlui, Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, comisar șef Dorel Aicoboae şi Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Suceava, lt. col. Mihai Lungu, ministrul de Interne al Republicii Moldova, Alexandru Jizdan, șeful Serviciului Protecție Civilă și Situații Excepționale din Republica Moldova, gen. maior, Mihail Harabagiu. Moldovenii au venit cu Garda de Onoare și o grupă de pompieri care au fost incluși în ceremonialul militar. 

Garda de Onoare și pompieri din Republica Moldova, la ceremonialul militar

La mormântul voievodului Ștefan cel Mare au venit bucovinenii din Cernăuți și urmașii răzeșilor din voievodatul Moldovei din Prut și Nistru. Veterani basarabeni ai războaielor din Transnistria și Afganistan, cu piepturile pline de decorații, s-au recules de asemenea la mormântul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt. ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului a vorbit despre credința puternică a voievodului Ștefan cel Mare, despre cât de mult a fost acesta iubit de popor și că pe durata ”celei mai lungi și rodnice domnii” l-a avut ca sfetnic pe Mitropolitul Teoctist și ca duhovnic pe Daniil Sihastrul. ÎPS Teodosie a subliniat că, după fiecare bătălie, domnitorul ridica o biserică sau o mănăstire și, chiar dacă ”țara era sărăcită după război”, acestea se făceau din daniile credincioșilor și din visteria domnitorului. ”Oamenii dădeau din ce aveau nevoie, nu din ce le lipsea” și ”bisericile lui dăinuie, că au fost făcute cu jertfă”, a spus ÎPS Teodose, care a menționat că și voievodul făcea, la rândul său, danii pentru care este pomenit și astăzi. Acesta a mulțumit ÎPS Pimen pentru că, an de an, îl invită la marea sărbătoare de la Putna și a arătat legătura strânsă dintre ÎPS Pimen și mănăstirea care adăpostește mormântul marelui voievod. Credincioșii prezenți la Putna au putut să se roage și la moaștele Sfântului Iacob Putneanul, aduse în curtea mănăstirii, precum și la o icoană a Fecioarei Maria, pe care călugării din atelierele mănăstirii au pictat-o pentru o biserică din Săveni, județul Mehedinți.  După slujba religioasă, au avut loc parada şi onorurile militare, cu militari de la Inspectoratul de Jandarmi Suceava, Școala de Subofițeri Jandarmi Fălticeni, ISU Bucovina -Suceava, Garda de Onoare și pompieri din Republica Moldova. Fanfara Primăriei Suceava a interpretat cântece patriotice iar reprezentanţi ai instituţiilor locale şi judeţene, ai unor asociații și organizații non-guvernamentale au depus coroane de flori la mormântul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, în biserica mănăstirii.