Trasee Eminesciene

Ponderea valorică a materialelor în lucrările de construcții este puternic variabilă, dar în general, în construcțiile civile, vorbim de o cotă sensibil mai mică de jumătate din prețul final. Este probabil ca, în actualul context de piață, dezvoltatorii să absoarbă o parte din scumpirea materiilor prime în marjele lor de profit, însă nu este clar în ce măsură. O ipoteză de lucru ar putea fi: cel mai probabil, nu mai mult de o treime, arată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB, casă de brokeraj listată pe Bursa de la Varșovia.

Redeschiderea activității în economiile majore se derulează, dacă ”citim” reacția piețelor, cu o viteză surprinzătoare. Unul dintre factori este contrastul puternic dintre realitate și așteptările drastic revizuite în jos pe timpul perioadei de ”lockdown”. Materiile prime au reacționat, înregistrând aprecieri considerabile anul acesta, în segmente variate, de la energie la metale industriale sau alimente de bază.

Pentru sectorul construcțiilor, se poate vorbi de o atmosferă generală de scumpire a ”intrărilor”, materialele utilizate în construcție. Multe dintre acestea sunt tranzacționate direct, pe burse lichide de tip futures (la termen), printre acestea: oțel, cupru, aluminiu, cherestea. Altele, precum masele plastice, cărămizile, sticla, resimt indirect variații ale prețului energiei, altor materii prime și al petrolului.

În SUA, raportul ”beige book” din 2 iunie al Rezervei Federale menționează direct creșterea rapidă a prețului materialelor de construcții. În Marea Britanie, indicele PMI al prețurilor în sector a ajuns la 90, față de un nivel neutru de 50, aici, adăugându-se și efectul Brexit, cu întârzieri suplimentare ale livrărilor de materiale. Tot în Regatul Unit, comenzile noi în construcții se află la cel mai înalt nivel din ultimii 24 de ani.

Scumpirile se resimt și în România. Materiale folosite pentru izolare, precum polistirenul sau vata minerală, au cunoscut o dublare anul acesta. Cum multe dintre materiale au prețuri legate de cotațiile globale, efectele aprecierilor se resimt, în cele din urmă, și pe piața locală.

Pentru metale industriale precum cuprul sau aluminiul, scumpirile pe piețele internaționale sunt de aproximativ 80%, respectiv 56% în ultimul an (până pe 7 iunie), și e de reținut că valorile ar fi fost și mai mari, dacă prețurile nu s-ar fi corectat față de nivelurile maxime.

Oțelul a fost în centrul unor creșteri istorice în China, în special pentru bobinele laminate la cald (hot rolled coil, HRC), ale căror prețuri sunt mai mult decât duble față de minimele din mai anul trecut.

Barele de oțel armat, tot pe bursa din Shanghai, sunt acum cu aproximativ 50% peste nivelul de anul trecut, după corecții de peste 20% din vârful atins în mai. ”Vedeta” scumpirilor ar fi cheresteaua, la niveluri aproape triple într-un an, pe bursa futures din SUA. Pe piața internă indicatorii de preț oficiali pot oferi ocazional o imagine imprecisă, potrivit unor voci din industrie. Ar fi de așteptat. În estimarea noastră, o creștere medie a costului materialelor în cazul construcțiilor rezidențiale noi ar fi de cel puțin 35-40% în raport cu anul trecut. Acesta nu este cel mai pesimist scenariu imaginabil (din perspectiva cumpărătorilor) și ia în calcul o temperare a scumpirilor în lunile următoare, pe seama echilibrării parțiale a raportului cerere/ofertă, a diminuării unor frâne logistice și a unor măsuri de relaxare a unor restricții specifice în China.

Merită observat, totuși, că o scumpire a materiilor prime nu se traduce 1 la 1 în procentajul scumpirii produsului final, fie el un apartament, o casă sau o construcție cu scop comercial. Ponderea valorică a materialelor în lucrările de construcții este puternic variabilă, dar în general, în construcțiile civile, vorbim de o cotă sensibil mai mică de jumătate din prețul final. Ca un reper mediu pur orientativ, pornind de la estimări din industria locală sau din alte țări UE și chiar din Regatul Unit, am putea spune că aproximativ o treime din costul construcției este dat de materialele utilizate. Astfel, în estimare generală, și fără a lua în calcul alte aspecte (păstrând celelalte variabile precum forța de muncă, utilitățile sau impozitele neschimbate) am putea vorbi de un impuls de creștere a prețurilor pe segmentul rezidențial de aproximativ 12-13% în raport cu media anului trecut.

Efectul final în prețuri va depinde de mulți alți factori printre care: cererea solvabilă, costul cu forța de muncă, încrederea consumatorilor, condițiile generale de piață, dinamica ratelor de dobândă. Astfel, e de văzut în ce măsură piața imobiliară va găsi echilibrul între un cost mai mare de construcție (care ar putea deveni, în unele cazuri, un argument pentru ancorarea unor prețuri ridicate din partea vânzătorilor) și disponibilitatea cumpărătorilor de a îl accepta. E probabil că, în actualul context de piață, dezvoltatorii vor absorbi o parte din scumpirea materiilor prime în marjele de profit, însă nu este clar în ce măsură. O ipoteză de lucru ar putea fi: cel mai probabil, nu mai mult de o treime.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
Economic
SAV-COM Suceava
A.I.T.I. Imobiliare Suceava
General Construct - Anunturi angajare
Aeroportul International Stefan cel Mare Suceava
REVINE Suceava
Hornar de Bucovina
Locuri de munca in Romania
ROMFOUR - Transport international de persoane colete - auto pe platforma
Loial Impex Suceava