În curând se împlinește aproape un secol de când Tezaurul României a luat drumul Moscovei. În cele 41 de vagoane pline cu aur, bijuterii, tablouri, icoane, etc. plecate din România la Moscova în 1916 și 1917, se găseau și două lăzi cu bijuteriile reginei Maria în valoare de 7.000.000 lei aur.
Splendida diademă confecţionată în 1914 pentru Regina Maria ce a aparținut Tezaurului Românesc se pare că  fost purtată și de Diana – prinţesa de Walles. Acesta nu este singurul lucru care le unește. Dinspre tată, regina Maria are origini englezești iar dacă ambițiile filoruse ale mamei nu ar fi condus-o către Est, ar fi ajuns pe tronul Angliei.
Din elementele Tezaurului, care au pătruns mai apoi pe piața europeană, sunt și mărci germane, coroane austriece, lire englezeşti, turceşti și carolini – adică leii aur bătuţi sub domnia regelui Carol I. Se spune că peste ani aceste monede au apărut pe piaţa de aur a Olandei.
Parcursul Tezaurului a lăsat loc în acest secol multor legende dar și multor fapte istorice reiterate conștiincios pentru ca nici o generație să nu uite. Problematica, o misiune grea și încâlcită pentru oficialii români își găsește ecouri puternice la nivel cultural.
În anul ce tocmai s-a încheiat, proiectul de film de lung metraj “Un Veac Fără Tezaur” avand la baza scenariul scris de Anda Orban si Dan Necsulea a fost declarat  câştigător la concursul organizat de Centrul Național al Cinematografiei, la secțiunea documentare .

“Filmul își propune impulsionarea demersului pentru redarea patrimoniului cultural românesc, cât și celui european, a Tezaurului de la Moscova ramas nereturnat, după cele două restituiri parțiale din 1935 si 1956. Centrul Național al Cinematografiei a acordat o subvenție care acopera 20% din valoarea proiectului. Restul banilor dorim să-i acoperim din coproducții și sponsorizări” , a declarat Ada Vertan, producatorul filmului.

Scenariul filmului ii apartine Andei Orban iar regia cunoscutului regizor Dan Necsulea, distins cu 7 premii internationale intre care Marele Premiu European pentru Cel Mai Bun Scenariu de Televiziune atribuit de UER la Geneva în 1997 si premiul pentru cel mai bun documentar la MIPA 2001. Este cunoscut publicului romanesc prin sute de productii semnate ca regizor, scenarist sau producator, filme de lung metraj, documentare, spectacole de teatru pentru televiziune, seriale tv, din care amintim doar „Ochii care nu se vad…” „Tandrețea Lăcustelor”, „Stâlpii societatii” , „Memorialul Bucurestilor”.

Excursul povestii va fi susţinut cu mărturiile a nenumarate personalitați între care istoricii Ioan Scurtu, Dinu C. Giurescu, Stelian Tanase, Larry Wats, ale Majestății Sale Regele Mihai, Patriarhul Daniel al României, Acad. Razvan Theodorescu iar din partea Bancii Naţionale: Mugur Isărescu-Guvernator, Cristian Păunescu-consilier şi alţi directori implicaţi în gestionarea valorilor de aur.

Abordarea filmului este una nouă: “Cadrul narativ, filonul istoric, personajele implicate, lasă în urmă ipostaza de victimă și arată tot ce înseamnă el din punct de vedere fizic și obiectiv dar și cultural și artistic. Militarea pentru cunoașterea Tezaurului face cunoscută dimensiunea patrimoniului și subliniază faptul că acesta deține valori unice, irepetabile și foarte prețioase ale lumii”, spune Adriana Nedea, Coordonator Comunicare în cadrul proiectului.

Patrimoniul care a luat drumul Rusiei era constituit din 30% parte a tezaurului Băncii Nationale a României și 70% surse private, cuprinzând  valori apartinând unor banci românești private, sociețati comerciale, persoane particulare, colecții de artă, mânăstiri, muzee, arhive:

·    1738 casete, în  valoare de 314.580.456,84 lei aur
·    Bijuteriile reginei Maria evaluate la 7.000.000 lei aur
·    Obiecte antice din aur descoperite pe teritoriul ţării, luate din Muzeul de Antichități; unele cu o vechime de peste 3500 de ani între care: colecţia de monede a Academiei Române, conţinând piese de argint ale Domnilor Ţării Româneşti şi Moldovei, monede de aur şi de argint de la principii Transilvaniei, de la Cuza Vodă, de aur, de argint şi de aramă, de la Carol Circa 6.000 piese, monede străine în special polone, ungureşti, sârbeşti şi bulgăreşti de aur şi de argint, 2.500. În total 8.500 piese
·    Arhive ale Statului și ale Academiei Romane
·    Tablouri de patrimoniu printre care lucrări importante de Nicolae Grigorescu
·    Icoane şi obiecte de cult de la mănăstirile din Oltenia, Muntenia si Moldova
Cărți vechi: “Evangheliarul”, “Sbornicul” și “Psaltirea”, tipărite la Coressi-Braşov in anul 1562, Psaltire cu Ceaslov, Govora, 1638, “Învăţături”, Câmpulung 1642, “Evanghelie”, Braila, 1644, “Catehism calvinesc”, Belgrad, 1656, Vito Pilutio, Catehism, Roma 1677, Îndreptarea legii, Dosoftei, Târgovişte, 1652,  “Psaltire”  si “Liturghie”, Iaşi 1680, “Liturghie greco-arabă”,  Bucureşti, 1702, etc

În anii 1935, 1956 și 2008 o foarte mica parte din aceste bunuri printre și vestita cloșcă cu pui de aur din Tezaurul de la Pietroasele, au fost restituite.