Raport trimestrial “CEE Quarterly 3Q15”

Creşterea economică a ECE în 2015 surprinde, parţial, pozitiv

• Sub-regiunea statelor membre UE din ECE se află într-o poziţie privilegiată graţie unei mai bune integrări cu zona euro
• Rusia şi Ucraina vor rămâne în recesiune anul acesta din cauza preţurilor în scădere la materiile prime, a rigidităţilor structurale şi a conflictului din estul Ucrainei

Europa Centrala şi de Est (ECE) a început bine anul 2015. Susţinută de revenirea cererii în zona euro şi de lichiditatea masivă datorată politicii de relaxare cantitativă a Băncii Centrale Europene, creşterea economică a ECE a surprins pozitiv, dar nu în aceeaşi măsură peste tot. În timp ce în Europa Centrală s-a consolidat, în Turcia creşterea rămâne încă fragilă, iar în Croaţia şi Serbia – imprecisă. Aceasta este una dintre concluziile celui mai recent raport trimestrial “CEE Quarterly”, care este publicat în fiecare trimestru de către UniCredit Economics & FX Research şi este dedicat activităţii economice din regiune. În acelaşi timp, Rusia şi Ucraina s-au afundat şi mai adânc în recesiune, în condiţiile în care prăbuşirea preţurilor materiilor prime a fost accentuată de tensiunile geopolitice dintre cele două ţări şi de sancţiunile aplicate Rusiei.

Perspectiva unei creşteri economice foarte inegale

În pofida peisajului global în general pozitiv, performanţele privind creşterea economică în diferite sub-regiuni din Europa Centrală şi de Est sunt tot mai divergente atunci când vine vorba despre rezultatele din primul trimestru din 2015. Noile state membre UE din Europa Centrală¹ au beneficiat de cea mai mare creştere economică datorită integrării mai accentuate cu zona. Mai mult, spre deosebire de trecutul recent, de data aceasta revenirea creşterii economice a avut o bază mai largă, cu investiţii fixe în creştere pe fondul perspectivelor economice mai bune şi un consum privat care, în sfârşit, a început să îşi revină, pe fondul îmbunătăţirilor survenite pe piaţa muncii, a creşterii venitului real şi a diminuării procesului de dezintermediere financiară apărut după criza financiara globală din 2008. Ca rezultat, este de aşteptat ca ritmul de creştere economică să se consolideze, în medie, la peste 3% şi ca aceasta să devină mai sustenabilă şi mai puţin dependentă de cererea externă.

“Sub-zona statelor membre UE din ECE beneficiază, de asemenea, de lipsa aproape totală a dezechilibrelor macroeconomice. Nu există risc de deflaţie, conturile curente sunt echilibrate sau pe surplus, deficitele fiscale sunt bine ancorate la mai puţin de 3% din PIB şi sistemele bancare locale, deţinute într-o mare măsură de străini, sunt bine capitalizate şi lichide”, a declarat Lubomir Mitov, economist şef pentru Europa Centrală şi de Est al UniCredit. “Din acest motiv, percepţia pieţelor este că riscurile sunt scăzute, iar flexibilitatea politicilor este mai mare decât oriunde în altă parte, nefiind necesare ajustări fiscale suplimentare sau doar unele foarte mici”, a mai spus Mitov.

Dimpotrivă, pentru Serbia şi Croaţia politica fiscală va rămâne o piedică pentru creşterea economică, ambele având un deficit fiscal de ordinul a 5% din PIB şi o datorie guvernamentală de mai mult de 80% din PIB. Ca membră a UE, Croaţia a promis să îşi reducă deficitul fiscal în cadrul procedurii UE de deficit excesiv, în timp ce Serbia s-a angajat la o ajustare fiscală semnificativă în cadrul acordului stand-by cu FMI. Nivelul mai redus de integrare şi un climat investiţional mai puţin propice, cumulate cu politici fiscale restrictive, vor împiedica Serbia şi Croaţia să beneficieze de revenirea din zona euro în aceeaşi măsură în care o vor face ţările UE-ECE. Analiştii UniCredit se aşteaptă, chiar şi în aceste condiţii, ca în acest an Croaţia să iasă din recesiune. Şi Serbia ar trebui să reînceapă să aibă creştere economică, însă ritmul expansiunii economice va ramane modest, la mai puţin de 1%. Afectată de incertitudinea politică, volatilitatea crescută a pieţei şi a exporturilor lente, creşterea economică a Turciei va încetini.

Rusia şi Ucraina vor rămâne în recesiune în acest an ca rezultat al unei combinaţii între preţurile scăzute pentru materii prime, rigiditatea structurală şi conflictul din estul Ucrainei. Totuşi, perspectivele economice sunt destul de diferite pentru fiecare ţară în parte. În Ucraina, PIB-ul real pare că va scădea, cel mai probabil, cu până la 12-13 procente, iar orice revenire depinde de asigurarea unor finanţări oficiale şi de obţinerea unei soluţii negociate durabile în estul ţării. În Rusia, recesiunea este foarte probabil să fie mai superficială, dar, pe de altă parte, mai îndelungată. Această situaţie reflectă nu numai stabilizarea preţurilor petrolului şi a rublei, dar şi reacţia întârziată la scăderea cererii. În acelaşi timp, perspectivele unei reveniri economice par zădărnicite de slăbiciunile structurale îndelungate şi de consecinţele sancţiunilor internaţionale.

Creşterile ratelor Fed ar putea pune sub semnul întrebării creşterea din unele ţări din ECE ca o consecinţă a apetitului global pentru risc

În final, riscurile rămân destul de consistente. Unele dintre acestea vor afecta întreaga regiune ECE, iar altele vor avea un impact mai limitat. Printre riscurile globale, importante pentru regiune sunt: o încetinire potenţială a creşterii în Europa şi impactul creşterii ratelor Fed, în perioada următoare. O reîncepere a conflictului în Ucraina şi o ieşire dezordonată a Greciei din UE sunt două evenimente de risc cu un impact mai limitat. “Considerăm că probabilitatea unei încetiniri economice în Europa este scazută, dar suntem de părere că pieţele tind să subestimeze impactul potenţial al modificarii ratelor Fed asupra apetitutului global pentru risc şi fluxurilor de capital către pieţele emergente”, a declarat Lubomir Mitov. Efectul creşterilor ratei Fed va fi mult mai nuanţat şi va fi diferit în funcţie de vulnerabilitatea macroeconomică a fiecărei ţări.

O posibilă intensificare a conflictelor din Ucraina sau o ieşire dezordonată a Greciei din UE vor avea cel mai probabil un efect de contagiune relativ limitat, dincolo de ţările direct implicate. Reintensificarea ostilităţilor în Ucraina ar afecta doar Rusia şi Ucraina, dacă nu vor apărea întreruperi ale alimentării cu gaze naturale. Un Grexit va afecta schimburile comerciale ale ţărilor învecinate, însă un impact mai mare ar trebui împiedicat prin protejarea subsidiarelor locale ale băncilor greceşti.