Comenzi MOPAN Suceava

În ultima perioadă se constată o intensificare a luărilor de poziție ale unor comentatori autohtoni față de moneda digitală de bancă centrală, inclusiv în varianta sa de euro digital. În general, opiniile exprimate conțin multe deformări ale realității faptice, după cum vom încerca să arătăm în continuare.

Ce este moneda digitală de bancă centrală?

Deși abordările variază de la o țară la alta și nu există o definiție unică, moneda digitală de bancă centrală (Central Bank Digital Currency – CBDC) poate fi definită, prin recurgere la un numitor comun, drept o nouă formă de monedă digitală de bancă centrală care se va adăuga formelor actuale de bani.

În prezent, în economiile moderne, o bancă centrală emite două forme de bani:

  • bani în formă fizică – bancnote și, adesea, monedă metalică – care sunt utilizați de public pentru efectuarea de plăți de valori mici (așa zisa monedă fiduciară);
  • bani digitali, ce apar ca solduri creditoare deținute în conturi ale băncilor și eventual ale altor intermediari financiari la banca centrală și care sunt folosite pentru decontarea tranzacțiilor reciproce ale acestora (ce reprezintă operațiuni proprii ale instituțiilor financiare sau ale clienților lor). Dat fiind că reflectă înregistrări contabile, această categorie de bani este cunoscută și sub denumirea de bani scripturali[i].

La rândul lor, băncile comerciale, sub controlul băncii centrale, emit monedă sub formă de depozite ale clienților lor (persoane fizice și firme) în baza cărora oferă servicii de plată. Cel mai adesea, această monedă este creată atunci când băncile acordă împrumuturi clienților lor (“creditele fac depozitele”).

Banii emiși de băncile centrale sunt bani publici, spre deosebire de banii emiși de băncile comerciale care sunt bani privați. Prima categorie de bani nu are risc de credit și de lichiditate, întrucât reprezintă o creanță asupra băncii centrale. Cea de a doua categorie de bani, ce este o creanță asupra băncilor, este supusă unor astfel de riscuri, aceste entități putând avea probleme de lichiditate sau chiar intra în faliment. Frecvența și intensitatea riscurilor respective este însă redusă prin intervenții guvernamentale, cum ar fi garantarea depozitelor, reglementarea și supravegherea bancară, etc. Ancora de stabilitate a acestui sistem hibrid este dată de faptul că banii privați pot fi schimbați în bani publici, într-un raport de 1:1, oricând se dorește[ii].

CBCD ca o nouă formă de bani digitali emiși de banca centrala poate fi proiectată:

  • pentru plăți de valoare mică la îndemâna publicului (retail CBCD/rCBDC), ca o versiune digitală a bancnotelor; sau
  • pentru plăți de valoare relativ ridicată (wholesale CBCD), disponibile numai pentru o gamă limitată de participanți, selectați din rândul instituțiilor financiare.

În continuare, referirile vor fi făcute la rCBDC, ce va fi accesibilă publicului larg pentru plata cheltuielilor curente.

Există o legătură între suveranitate și CBDC?

Răspunsul la întrebare este afirmativ, dar sensul legăturii este exact invers decât este prezentat în dezbaterea privind CBDC. Scopul introducerii CBCD este de a contribui la întărirea suveranității (monetare) a unei țări și nu la slăbirea acesteia.

Un motiv care a determinat băncile centrale din numeroase țări ale lumii să studieze problema posibilei introduceri a CBCD, ca obiectiv de politică publică, este acela de a da un răspuns la fenomenul de proliferare necontrolată a criptoactivelor (în special stablecoins), de natură a eroda utilizarea monedelor naționale în tranzacțiile economice, cu efecte negative asupra conducerii politicii monetare și a asigurării stabilității financiare în aceste jurisdicții. Proiectele naționale legate de CBCD au în vedere și aspecte (geo)politice, și anume a se evita ca persoanele fizice și firmele dintr-o țară să devină dependente de utilizarea unor monede digitale de bancă centrală ale altor state și de infrastructurile de plăți ale acestora[iii]. Mutatis mutandis, astfel de motive se aplică și în cazul unor uniuni monetare.

Va avea loc trecerea la CBDC în 2023?

Nu, nici gând ca transformarea monedei naționale (leu) în euro sau CBDC să aibă loc în 2023, așa cum se afirmă.Nu există nicio comunicare din partea autorităților române (Parlament, guvern, bancă centrală, minister de finanțe) că astfel de pași s-ar putea întâmpla curând. Chiar își închipuie cineva că astfel de decizii cu efecte importante pe termen lung pentru România ar putea avea loc “peste noapte”, fără a fi anunțate? Sau, prin absurd, că procesul s-ar putea realiza în taină, în condițiile în care sunt necesare modificări legislative și schimbări însemnate ale infrastructurii operaționale a sistemelor de plăți?

Și atunci, de unde anul 2023? Invocarea acestui an are posibil legătură cu proiectul BCE privind euro digital (rCBDC), aflat în fază de investigare până în octombrie 2023, fază în care sunt studiate aspecte privind proiectarea și distribuția monedei în cauză. Aceasta nu înseamnă însă că țările din zona euro vor dispune de un euro digital în anul 2023 și nici că trecerea la noua CBDC este ceva sigur. La finalul fazei de investigație, Consiliul Guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) urmează să decidă dacă proiectul merită să continue. În cazul unui răspuns afirmativ, urmează a se desfășura o nouă fază de realizare în cadrul căreia se vor dezvolta și testa soluții tehnice și aranjamente de business pentru euro digital. Dacă toate merg bine, lansarea monedei euro digitale ar putea avea loc undeva la orizontul anilor 2025-2026[iv].

Va duce CBDC la dispariția băncilor?

Pentru criticii CBDC este clar precum cristalul că în condițiile introducerii acestor monede nu vor mai exista bănci, întrucât pur și simplu persoanele vor fi evidențiate într-o bază de date a băncii centrale.

Afirmațiile ferme legate de dispariția băncilor sunt foarte discutabile!

În ceea ce ar reprezenta o îndepărtare radicală de la sistemul actual de plăți, autoritățile din diferite țări ar putea avea în vedere să construiască o arhitectură CBDC în care toate conturile de retail ar fi operate de banca centrală[v].  Să nu uităm însă spusele faimosului jucător de baseball american Yogi Berra: “În teorie nu este nicio diferență între teorie și practică. În practică, este!”.

Plecând de la citat, să subliniem că arhitectura de tip “direct CBDC” mai sus amintită are foarte multe dezavantaje, mergând de la necesitatea unei infrastructuri tehnice substanțiale pentru banca centrală și probleme legate de confidențialitatea sau securitatea datelor (pe care băncile centrale doresc a le evita), până la marginalizarea implicării sectorului privat. Prin urmare, în practică[vi], pe baza unui larg consens, băncile centrale sunt interesate de arhitecturi “CBCD hibride” (pe două nivele), care presupun păstrarea rolului curent al băncilor ca intermediari financiari.

Euro digital se bazează pe menținerea băncilor alături de alți furnizori de servicii de plăți (PPS)

Băncile vor continua să joace un rol important în contextul apariției euro digital după cum arată următoarele fragmente dintr-o recentă declarație a dlui Fabio Panetta, membru al Consiliului Executival BCE[vii]:

“Acești intermediari vor deschide conturi și portofele (n.n. “wallets”). Ei vor conduce verificările privind cunoașterea clientelei și împotriva spălării banilor. Și ei vor asigura dispozitivele sau tehnologia necesară pentru a plăti în magazinele fizice, on-line sau de la persoană la persoană…..

De asemenea, intermediarii vor avea un rol în finanțarea și reducerea deținerilor utilizatorilor în euro digital. Utilizatorii vor putea să-și finanțeze conturile sau portofelele lor de euro digital cu numerar sau ei vor putea converti banii băncilor comerciale – adică depozitele bancare – în euro digital…

În final, intermediarii vor fi responsabili cu sarcini de gestiune a tranzacțiilor, într-o manieră similară cu cea a plăților actuale. Asta înseamnă că vor fi responsabil, atât pentru inițierea tranzacțiilor în euro digital, cât și pentru autentificarea clienților și validarea tranzacțiilor”.

Deci, băncile nu vor dispărea în modelul de CBDC ce se întrevede pentru țările zonei euro, după cum nu vor dispărea nici numerarul (cash) și nici banii din depozitele bancare.

Mai multe detalii : https://www.opiniibnr.ro/index.php/politica-monetara/583-moneda-digitala-de-banca-centrala-cbdc-intre-distopie-si-realitate

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
Economic
SAV-COM Suceava
Edofier Fier Forjat
Castiga premii zilnice cu factura electronica din contul E.ON Myline
Jidvei - vinuri albe romanesti de calitate
Jidvei - vinuri albe romanesti de calitate
A.I.T.I. Imobiliare Suceava
General Construct - Anunturi angajare
Aeroportul International Stefan cel Mare Suceava
REVINE Suceava
Hornar de Bucovina
Locuri de munca in Romania
ROMFOUR - Transport international de persoane colete - auto pe platforma
Loial Impex Suceava