Legislaţia naţională nu-i protejează direct pe clienţii băncilor care sunt în postura de a le fi executată silit locuinţa, dar oamenii îşi pot păstra casele dacă invocă anumite reglementări şi decizii europene, în condiţiile în care banca are nereguli în contracte. Unele instanţe naţionale le-au dat deja dreptate şi nu au fost daţi afară din case. Debitorii care ajung în imposibilitatea de a-şi mai plăti ratele pot ajunge să fie executaţi silit de către creditori, în special bănci, şi să-şi piardă locuinţa. Ratele restante care constituie temeiul executării s-ar putea, însă, să fie mai mici decât a încasat banca în trecut prin intermediul unor clauze abuzive din contracte, fapt ce face executarea silită nelegală. Magistraţii ar trebui să verifice din oficiu dacă titlul pe baza căruia se face executarea are în spate clauze abuzive şi să o suspende, spune jurisprudenţa Curţii de Justiţie a UE. Acest lucru nu se întâmplă, încă, în România, dar debitorii pot invoca deciziile europene în favoarea lor în cadrul unor contestaţii.

Deciziile CJUE din Cauza Aziz (2013), cauza Sanchez Morcillo (2014) şi Kušionová (2014) oferă drepturi sportite pentru debitori în procedurile de executare silită, mai ales în situaţiile în care obiectul executării este chiar locuinţa acestuia.

În România instanţele de judecată nu verifică din oficiu dacă există clauze abuzive atunci când investesc cu formulă executorie titlurile care provin din contractele de credit şi legea nu conferă debitorului dreptul de a se opune executării silite decât abia după ce aceasta a început. Asta în ciuda a ceea ce se arată în cele trei decizii obligatorii numite mai sus, care arată cum trebuie interpretată în dreptul naţional al statelor UE Directiva 13/1993 privind clauzele abuzive din contractele încheiate cu consumatorii. Când au modificat anul trecut prevederile din Codul de procedură civilă privind executarea silită – şi procedura de încuviinţare a executării a trecut de la judecători la executor, primilor revenindu-le doar învestirea cu formulă executorie, parlamentarii nu au luat în calcul şi deciziile CJUE, astfel încât să alinieze legea la el.

Românii pot, însă, invoca prevederile Directivei 13, prin legea naţională de adoptare, 193/2000, şi cele trei decizii CJUE şi să solicite instanţei să suspende executarea silită pentru a se stabili dacă în contractul pe baza căruia se face executarea există clauze abuzive şi dacă, astfel, creanţa băncii chiar are valoarea declarată reală.

Judecătorul însărcinat cu judecarea fondului contestaţiei studiază contractul şi decide dacă există elemente care trezesc suspiciuni. Dacă suma restantă datorată creditorului poate fi compensată cu eventualele clauze abuzive care se referă la elemente de cost din contract, cum ar fi cele privitoare la dobânzi şi comisioane, atunci acesta are temei să dispună suspendarea executării silite până ce există o decizie referitoare la acele clauze.

Ultimii ani au adus mii de procese dintre bănci şi clienţi, şi puţine sunt instituţiile de credit care nu au pierdut litigii pe clauze abuzive, îndeosebi pe contractele de dinainte de 2010, astfel că suspiciunea că în contractele unor bănci pe baza cărora se face executarea silită ar trebui să existe şi pentru magistraţi.

Legislaţia şi jurisprudenţa europeană arată că creditorii trebui să procedeze cu grijă atunci când trect la executarea locuinţei debitorilor, pentru că se consideră că aceştia au dreptul la locuinţa familială. De asemenea, în cazul în care creanţele sunt vândute recuperatorilor, la un discount de preţ, iar apoi aceştia se îndreaptă împotriva debitorilor, instanţele ar trebui să ia în seamă principiul proporţionalităţii şi să permită executarea doar în anumite condiţii şi limite.

Există exemple concrete, mai ales începând cu 2013, unde judecătorii au dispus suspendarea executării din cauza acestor suspiciuni, astfel că cei cu credite ipotecare nu şi-au pierdut locuinţa. Iată câteva dintre ele:

– La 31 octombrie 2014, Secţia Civilă de la Judecătoria Constanţa a suspendat executarea silită iniţiată de Piraeus Bank împotriva unor clienţi, în urma unei contestaţii depuse de debitori în luna mai. Instanţa aşteaptă să vadă dacă mai există temei pentru executare până la finalizarea procesului intentat de debitori ulterior în care sunt reclamate clauze abuzive în contractul de credit. A se observa că instanţa a suspendat întâi executare şi abia apoi a fost pornit un litigiu separate pe clauzele contractuale.

– În iunie 2014, doi clienţi ai BCR au obţinut de la Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti suspendarea executării silite. Aceştia au depus o cerere de suspendare în luna octombrie 2013 şi au început un proces pe clauze abuzive în mai 2014, la Tribunalul Bucureşti. Judecătoria a dat decizia de suspendare până la soluţionarea litigiului de la Tribunal.

– La Constanţa, în februarie 2014, Judecătoria a decis să suspende executarea silită a unui client al Impuls Leasing, după ce acesta a adus în vedere magistraţilor că în contract sunt posibile clauze abuzive, aspect care este judecat acum de acelaşi complet de judecată.

– La Brăila, Judecătoria a decis, în iunie 2014, să desfiinţeze încheierea de încuviinţare a executării silite, deci să pună capăt executării, după o contestaţie a unui debitor la adresa recuperatorilor de la EOS KSI România, care au preluat un credit de la Cetelem IFN. Debitorul a atras atenţia instanţei că există clauze în contrat care dau abuziv dreptul creditorului să modifice unilateral dobânzile. Contestaţia a fost depusă în noiembrie 2013.

– Judecătoria Focşani a desfiinţat executarea silită împotriva unui client al Piraeus Bank şi a constatat că sunt abuzive mai multe clauze referitoare la calculul dobanzii variabile, a comisionului de rambursare in avans si a dobanzilor penalizatoare din contractul de imprumut pentru nevoi personale. Decizia de suspendare şi de eliminare a acestor clauze a fost dată, în ianuarie 2014, de acelaşi complet, în cadrul aceleaşi proceduri, iar contestaţia a fost depusă în iulie 2013.

– În ianuarie 2015, Judecătoria Vaslui a decis să oprească executare pornită de BCR împotriva a trei clienţi. Magistraţii au declarat nulitatea titlului executoriu, la contestaţia depusă de debitori februarie 2014, pe motiv că în contract sunt prezente clauze abuzive. Principala clauză contestată de clienţii BCR este cea referitoare la dobânda de referinţă variabilă a băncii.

Decizii similare pot fi întâlnite şi la alte bănci, precum OTP, Volksbank, Bancpost etc.

Av. Coltuc Marius

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro