• După ani de procese, judecătorii desființează documentul care a stat la baza preluării ilegale a patrimoniului UGSR;
• Actul a fost declarat fals și desființat;
• Preluate și gestionate fraudulos, foarte multe clădiri au ajuns astăzi ruine, iar banii din conturile UGSR au dispărut;
• Este momentul ca patrimoniul UGSR să se întoarcă la proprietarul de drept, iar cei vinovați să răspundă;

Judecătoria Sectorului 1 din București a decis desființarea documentului prin care confederațiile înființate imediat după 1989 au preluat de la Uniunea Generală a Sindicatelor din România  patrimoniu sindical. Conform deciziei judecătorești, s-a dispus „desființarea înscrisului fals reprezentat de Procesul verbal din data de 04.07.1990, aparent semnat de Călinescu Ștefan, în calitate de reprezentant al CNPOSLR”. Acesta a fost documentul care a stat la baza preluării frauduloase a patrimoniului sindical din proprietatea UGSR în cea a confederațiilor nou apărute.

Decizia Judecătoriei Sectorului 1 confirmă ceea ce noi, reprezentanții Confederației Generale a Muncii – Uniunea Generală a Sindicatelor din România (CGM – UGSR) spunem de ani de zile: patrimoniul UGSR a fost furat şi administrat fraudulos de către persoane fizice şi juridice care nu aveau nicio calitate legală.

Anularea acestui document are ca efect reîntoarcerea imensei averi sindicale la UGSR, organizație care nu s-a desființat legal niciodată.

Apel la memorie

Împărţirea patrimoniului UGSR între confederațiile sindicale a avut la bază un proces-verbal încheiat la data de 4.07.1990, prin falsificarea semnăturii preşedintelui de la acea dată a Comitetului Naţional Provizoriu de Organizare a Sindicatelor Libere din România (CNPOSLR), Ștefan Călinescu. Ulterior, s-a încheiat documentul intitulat „Tranzacţie Generală”, la data de 7.11.1991, dar care are la bază procesul-verbal falsificat.

Documentul intitulat „Tranzacţie Generală”, care este un act subsecvent unui document falsificat, a vizat partajarea şi obţinerea patrimoniului sindical care a aparţinut fostului Comitet Central al UGSR”, deşi acesta nu avea patrimoniu, el fiind doar o structură de conducere, fără personalitate juridică.

Documentul fals („Tranzacţie Generală”) a fost folosit de preşedinţii CNSLR Frăţia – Victor Ciorbea, CNS Cartel ALFA – Bogdan Hossu şi CSI Frăţia – Miron Mitrea la constituirea şi înmatricularea societăţii SIND România, care a preluat abuziv baza turistică a UGSR. Tot la fel a fost comstituită și Asociația Națională Națională a Caselor de Cultură a Sindicatelor din România, aici fiind reunite casele de cultură furate din patrimoniul UGSR.

Astăzi, multe clădiri din patrimoniul turistic (hoteluri, vile, baze de tratament etc) și casele de cultură au fost distruse, vândute, abandonate sau preluate de primării din cauza datoriilor acumulate. Reamintim că așa au dispărut din patrimoniul sindical UGSR casele de cultură din Târgu Jiu, Suceava, Rovinari, Orșova, Baia Mare, Focșani etc, a fost distrusă complet baza turistică de la Vidra, Tabăra Navodari, au fost concesionate pe sume de nimic unele hoteluri.

Ce însemna patrimoniul UGSR în 1990

În decembrie 1989 în conturile UGSR se aflau 4,7 miliarde de lei vechi (echivalentul a 300 de milioane de dolari la acea dată) şi 2,8 milioane de dolari în valută. Banii au dispărut fără urmă;

– 25.000 de locuri de cazare în 17 staţiuni (multe hoteluri au fost distruse);

– 21.000 de imobile;

– 55 de case de cultură (multe dintre ele sunt distruse, executate silit etc);

– 19 cluburi sindicale, 17 case de odihnă şi tratament (multe dintre ele sunt distruse)

– peste 400 de apartamente şi garaje (au dispărut la scurt timp după ce a fost furat patrimonial UGSR, fiind vândute ilegal)

– sute de baze sportive (despre soarta multora nu se mai știe nimic, multe sunt în paragină);

– un vapor (a dispărut fără urmă);

– garaje, autocare si alte mijloace de transport care nu mai exista.

Acest imens patrimoniu s-a degradat de la an la an, ajungând după 32 de ani de la preluarea lui ilegală o ruină, în mare parte. În lipsa investițiilor foarte multe active s-au degradat, banii câștigați din exploatarea lor intrând în buzunarele largi ale noilor șefi ai mișcării sindicale. Pe de altă parte, nici o bancă nu a vrut să acorde credite pentru reabilitarea acestor clădiri deoarece confederațiile sindicale nu au putut face niciodată dovada, cu acte, că sunt proprietarii acestor active.

Orgoliul președinților celor patru confederații sindicale, invitati de CGM-UGSR să vină la masa dialogului în vederea găsirii unor soluții care să salveze clădirile din patrimoniu, a condus la refuzul permanent al acestora. Proprietarul patrimoniului este UGSR, el trebuie să gestioneze și să găsească soluțiile legale în vederea renovării obiectivelor ramase. Acest imens patrimoniu, conform Convenției de la San Francisco, este indivizibil și indezirabil, și el trebuie să fie readus în folosul celor care au contribuit, prin plata cotizațiilor personale, la construirea lui (astăzi majoritatea pensionari) și al actualilor membri de sindicat.

Să fie clar, reprezentanții CGM-UGSR asta doresc. Noi nu suntem “comuniștii răi” așa cum ne-au caracterizat mai mereu atât Victor Ciorbea, cât și unii avocați ai confederațiilor sindicale, noi dorim să se înteleagă faptul ca acest patrimoniu nu este bunul lor personal. Cum a fost posibil ca după ani de zile de gestionare frauduloasă prin SIND ROMANIA, cei patru să-și împartă hotelurile, să-și facă propriile societăți de turism și să le gestioneze, când în toate declarațiile anterioare susțin că nu puteau decât să administreze pentru că nu au acte de proprietate !!! Cum se poate ca multe Case de Cultura sa ajunga într-o stare deplorabilă, fiind transformate în baruri, săli de jocuri de noroc sau lăsate în paragină de cei care le-au gestionat și incasat bani după exploatarea lor timp de peste 30 de ani? În acest timp, atunci când ANAF sau DITL-urile primăriilor au constatat că dările către stat nu au fost plătite în toți acești ani, s-a creat posibilitatea unor primării să le execute (Casa de Cultură din Alexandria, Târgu Jiu etc.). Menționăm aici și situația Casei de Cultură din Sf. Gheorghe, localitate al cărui primar a declarat public că UGSR a murit, că organizația lor – UDMR, este în alianța la putere și că tot ceea ce cer, li se dă.

Totul cu știrea Asociației Naționale a Caselor de Cultură a Sindicatelor din România, condusă tot de reprezentanții celor patru confederații sindicale care are acelasi director ca și SIND ROMANIA, Adrian Boaje, cel care peste tot declară ca bazele de tratament și odihnă ale UGSR-ului sunt proprietatea SIND ROMANIA ? O fi avut și dânsul vreo “matuse Tamara” ?

De ani de zile, CNSLR FRAȚIA, Cartel ALFA, CSDR și BNS nu ne lasă să înregistrăm, conform legii, modificările rezultate în urma unui Congres legal desfășurat, în prezența unui notar, influientând și manipulând judecători pentru a invoca tot felul de soluții menite să ne blocheze activitatea. Cine le dă dreptul acestor indivizi să ne ia dreptul la justiție? Pe cine au în spate, astfel încât să ne acuze permanent de lipsa capacității procesuale când și în Rezolutia DNA 194/2/2011, procurorul Claudia Roșu precizeaăa clar că “UGSR are capacitate de a-și exercita pe civil în instanță, modificările de carte funciara și de recuperare a patrimoniului și că UGSR traiește, că organizația nefiind niciodată desființată?

A venit momentul sa spunem STOP corupției și înselătoriei, astfel încât ceea ce a mai ramas din activele patrimoniului UGSR să poată fi reabilitat și readus în circuitul cultural și educațional, de tratament și odihnă pentru membrii de sindicat.

Cerem instituțiilor statului și instanțelor de judecată să-și facă datoria și să înteleagă că organizației noastre, CGM-UGSR, trebuie să i se dea dreptul la justiție pentru a-și putea reprezenta membrii și să intervină astfel încât patrimoniul să reinter, prin intermediul proprietarului său de drept, în circuitul penru care a fost construit adică pentru recreere, tratament și educație.

 

Dragoș Frumosu

Biroul Executiv CGM-UGSR