Comisiile reunite pentru mediu și echilibru ecologic și cea pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților au adoptat, pe 5 mai 2020, modificările proiectului de lege care prevede eliminarea cormoranului mare din categoria păsărilor interzise vânătorii și includerea acestuia pe lista celor care pot fi vânate în anumite perioade ale anului. Societatea Ornitologică Română atrage atenția asupra efectelor distructive pe care le poate produce această modificare legislativă.

Raportul comun asupra proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 și pentru completarea anexei nr. 5C la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, a fost adoptat cu majoritate de voturi în cele două comisii ale Camerei Deputaților.

Legea a trecut inițial de Senat în decembrie 2019. Plenul Camerei Superioare a Parlamentului a adoptat atunci modificările legislative cu 60 de voturi „pentru” și 21 de voturi „împotrivă”.

Inițiatorii sunt mai mulți parlamentari din PSD și doi deputați din ALDE, respectiv PMP: Florin Calotă și Petru Movilă. Aceștia susțin că pagubele provocate de cormorani în sectorul piscicol se ridică la aproximativ 20.000 de tone de pește/an.

Modificările aduse legii, fără dezbatere publică cu specialiștii

Societatea Ornitologică Română atrage atenția că propunerile din raportul de modificare a Legii vânătorii nu au avut la bază studii și documente științifice care să ateste așa-zisele pagube produse de cormoranii mari.

„Considerăm că motivațiile unor propuneri legislative trebuie justificate cu date și documente științifice și așteptăm ca aceste documente care au stat la baza realizării motivației să fie făcute publice pentru a putea fi dezbătute. O serie de zone umede exploatate piscicol se află în ariile protejate de interes național sau comunitar, vânătoarea la cormoran manifestându-se printr-un deranj nejustificat asupra speciilor protejate pentru care s-au instituit respectivele arii”, a declarat Directorul Executiv al Societății Ornitologice Române, Dan Hulea.

În plus, la lucrările comisiilor de specialitate din Parlament nu au fost invitați specialiști în domeniu care să își expună punctul de vedere și, mai mult decât atât, lipsește poziția Ministerului Mediului cu privire la această propunere legislativă.

„Acesată problemă nu a fost dezbătută într-un mod transparent și nici nu s-a urmărit rezolvarea pe termen mediu și lung a acestui conflict, ci s-a dorit doar transmiterea unui semnal de susținere a sectorului piscicol”, a mai precizat Director Executiv al SOR, Dan Hulea.

Situația cormoranilor mari în România

Potrivit studiilor efectuate de Societatea Ornitologică Română, populația estimată de cormorani mari, la nivelul anului 2013, a fost de 12.000 – 20.000 de perechi în perioada de cuibărit. Alte studii efectuate în România pentru aceeași perioadă de către Kiss B.J., în 2013, indică chiar o estimare mai mică, de 13.000 – 15.000 de perechi cuibăritoare pentru această specie, și o tendință de scădere față de anul 2007 când populația estimată depășea 17.500 perechi cuibăritoare[1].

Specia nu este distribuită uniform la nivel național nici în timpul sezonului de cuibărit, nici în perioada de pasaj sau iarnă. Coloniile de cuibărit cele mai importante din țară se găsesc în Delta Dunării și pe cursul inferior al Dunării. Sunt relativ rar cuibăritoare în Moldova și excepțional cuibăritoare și în sudul Transilvaniei. Distribuția cea mai largă o are în perioadele de pasaj când poate fi întâlnită în special în bazinele hidrografice ale râurilor mari.

Mai mult, majoritatea amenajărilor piscicole din sudul și sud-estul României reprezintă lacuri naturale care au fost transformate în astfel de amenajări. Păsările ihtiofage, printre care se numără și cormoranul mare, reprezintă o parte integrantă și esențială a ecosistemelor seminaturale. Împușcarea indivizilor aparținând acestei specii nu reprezintă o soluție pe termen mediu și lung.

Considerăm că este nevoie de studii sistematice ale căror rezultate să fie publicate, pentru a testa metode alternative în vederea protejării producției de pește din România. Conform studiilor efectuate în Marea Britanie și prezentate de BirdLife International, realizarea de refugii pentru pești, unde aceștia să se poată ascunde, au redus eficiența consumului de pește de către cormorani cu 67 %.

Solicităm, așadar, oprirea de la adoptare/promulgare în plenul Camerei Deputaților (for decizional, în acest caz) a acestor modificări aduse Legii vănătorii, așa cum reiese din raportul comun al celor două comisii, și începerea unor dezbateri transparente și bazate pe date științifice. La aceste dezbateri este imperios necesar să participe Ministerul Mediului, inclusiv instituțiile cu rol de monitorizare și control din subordinea acestuia și specialiști din instituțiile guvernamentale și neguvernamentale, precum și reprezentanții mediului de afaceri din piscicultură. Cu toții pot contribui la găsirea unor soluții adecvate pe termen mediu și lung.

Societatea Ornitologică Română a redactat un punct de vedere detaliat, referitor la modificarea Legii vănătorii, poziție pe care am transmis-o și către Comisia pentru mediu și echilibru ecologic și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților, Ministerul Mediului și Președinția României.

Punct de vedere

cu privire la raportul comun asupra proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr.407/2006 și pentru completarea anexei nr. 5C la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, trimis Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic și Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice pentru examinare pe fond, cu adresa nr. PL-x.642 din data de 4 decembrie 2019.

Pornind de la expunerea de motive prezentată de inițiatorii propunerii legislative facem următoarele precizări:

  1. 1. Afirmația din expunerea de motive a propunerii legislative din care cităm: “Populația de cormoran mare a depășit cu mult valorile prevăzute de art. 2 din Directiva 147/2009”nu are nici un fel de acoperire sau justificare bazată pe date sau documente care să indice un anume moment de referință de la care populația acestei specii a crescut în România. De asemenea articolul 2 nu indică un prag populațional optim care să fi fost depășit.

Conform studiilor efectuate de SOR populația estimată a acestei specii la nivelul anului 2013 a fost de 12 000 – 20 000 perechi în perioada de cuibărit. Alte studii efectuate în România pentru aceeași perioadă Kiss, B.J., 2013 indică chiar o estimare mai mică de 13 000 – 15 000 perechi cuibăritoare pentru această specie și o tendință de scădere față de anul 2007 când populația estimată depășea 17 500 perechi cuibăritoare.[1]

Specia nu este distribuită uniform la nivel național nici în timpul sezonului de cuibărit nici în perioada de pasaj sau iarnă. Coloniile de cuibărit cele mai importante din țară se găsesc în Delta Dunării și pe cursul inferior al Dunării. Relativ rar cuibăritoare în Moldova și excepțional cuibăritoare și în sudul Transilvaniei. Distribuția cea mai largă o are în perioadele de pasaj când poate fi întâlnită în special în bazinele hidrografice ale râurilor mari.

  1. 2. Afirmația din expunerea de motive a propunerii legislative din care cităm: “Deşi în ţara noastră au fost utilizate o serie de metode alternative pentru protejarea producţiei din piscicultură împotriva cormoranilor: plase, tunuri cu gaze sau radiofrecvenţe, laser, sperietori de ciori etc., aceste păsări, deosebit de inteligente, se obişnuiesc cu ele, se adaptează şi nu se mai sperie, astfel că aceste metode au devenit ineficiente”nu are nici un fel de acoperire sau justificare bazată pe date sau documente.

Conform studiilor efectuate în Marea Britanie, și prezentate de BirdLife International, realizarea de refugii pentru pești pentru a se putea ascunde așa cum este prezentată soluția adoptată  în imaginea de mai jos au redus eficiența consumului de pește de către cormorani cu 67 %. Considerăm că studii sistematice ale căror rezultate să fie publicate sunt necesare în România, pentru a testa metode alternative în vederea protejării producției de pește.

Refugiu pentru pești ce asigură posibilitatea protejării de atacul cormoranilor.

  1. 3. Afirmația din expunerea de motive a propunerii legislative din care cităm: “Prin includerea cormoranului mare (Phalacrocorax carbo sinesis) în anexa nr. 5C – specii de interes comunitar a căror vânătoare este permisă, va permite vânarea cormoranului mare în România, crearea unui echilibru stabil între populaţiile de cormorani mari aflate pe teritoriul său şi sectorul pescăresc, astfel încât să se poată asigura protecţia unei populaţii de cormoran mare, în deplin echilibru cu resursele acvatice vii şi sustenabilitatea activităţilor productive din acvacultura românească”,nu indică unde și cum se poate atinge punctul de echilibru între populațiile de cormorani și sectorul pescăresc și cum va fi protejată în continuare populația de cormorani.

Considerăm că motivațiile unor propuneri legislative trebuie justificate cu date și documente științifice și așteptăm ca aceste documente care au stat la baza realizării motivației să fie făcute publice pentru a putea fi dezbătute. O serie de zone umede exploatate piscicol se află în ariile protejate de interes național sau comunitar, vânătoarea la cormoran manifestându-se printr-un deranj nejustificat asupra speciilor protejate pentru care s-au instituit respectivele arii.

La lucrările Comisiilor de specialitate din Parlament nu au fost invitați specialiști în domeniu care să își expună punctul de vedere și mai mult decât atât lipsește poziția Ministerului Mediului cu privire la această propunere legislativă.

Considerăm că deși este o problemă importantă aceasta nu a fost dezbătută într-un mod transparent și nici nu s-a urmărit rezolvarea pe termen mediu și lung a acestui conflict, ci s-a dorit transmiterea unui semnal de susținere a sectorului piscicol. Această problemă există și este justificată îngrijorarea sectorului piscicol, însă se manifestă semnificativdoar în unele zone ale țării așa cum se poate observa din hărțile de distribuție ale speciei în perioadele de cuibărit și iernare prezentate mai jos:

Distribuția speciei cormoran mare pe teritoriul României în perioada cuibăririi

Distribuția speciei cormoran mare pe teritoriul României în timpul iernii (hartă dezvoltată pe baza datelor din programul de monitorizare de iarnă a speciilor de păsări acvatice care se desfășoară anual în perioada 10-20 ianuarie)

Solicităm oprirea de la adoptare/promulgare a acestor modificări ale Legii pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr.407/2006 și pentru completarea anexei nr. 5C la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice așa cum au reieșit din raportul comun al Comisiei pentru Mediu și Echilibru Ecologic și al Comisiei pentru Agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și începerea unor dezbateri transparente și bazate pe date științifice cu participarea Ministerului Mediului, inclusiv a instituțiilor cu rol de monitorizare și control din subordinea acestuia și a specialiștilor din instituțiile guvernamentale și neguvernamentale și a reprezentanților mediului de afaceri din piscicultură, care pot contribui împreună la găsirea unor soluții adecvate pe termen mediu și lung.

Dr. Dan Hulea

Director Executiv

Societatea Ornitologică Română (SOR)/BirdLife Romania

[1]Kiss, J. B., Doroșencu, A., Mihai,M. &Vasile,A. 2014: Status of the breeding population of Great Cormorants in Romania in 2013 – In: Bregnballe, T., Lynch, J., Parz-Gollner, R., Marion,L., Volponi,S., Paquet, J.-Y., Carss, D.. & van Eerden, M.R. (eds): Breeding numbers of Great Cormorants Phalacrocorax carbo in the Western Palearctic, 2012 – 2013. – IUCN- Wetlands International Cormorant Research Group Report. Scientific report from DCE – Danish Centre for Environment and Energy, Aarhus University. No. 99: 164 – 170.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
Guvern
General Construct - Anunturi angajare
Aeroportul International Stefan cel Mare Suceava
REVINE Suceava
Hornar de Bucovina
Locuri de munca in Romania
ROMFOUR - Transport international de persoane colete - auto pe platforma
Loial Impex Suceava