În această zi de 2 februarie, în anul 1650, pe o străduță lăturalnică de lângă Drury Lane din Londra, s-a născut una dintre cele mai fermecătoare amante ale istoriei, Nell Gwyn, micuța și exuberanta brunetă care a fost timp de 17 ani țiitoarea regelui Carol al II-lea al Angliei.

Conform propriilor relatări, Nell s-a născut într-o casă de toleranță condusă de mama ei. Tatăl ei a murit în închisoarea datornicilor, încă din frageda pruncie a fetiței. Când a mai crescut puțin, mama ei a pus-o să ajute la „umplerea paharelor cu ape tari (să servească brandy) pentru clienții bordelului”, după care a vândut portocale în Drury Lane. La împlinirea vârstei de 15 ani, a trecut la o carieră pe scenă – și în paturile amanților ei.

Primul a fost un actor numit Charles Hart, unul dintre următorii numindu-se Charles Sackville, ceea ce a făcut-o mai târziu să se refere la Carol al II-lea ca „dragul meu Charles al III-lea”. Când Nell a împlinit nouăsprezece ani, a atras atenția regelui, care pe atunci avea 39 de ani, și a devenit curând amanta acestuia.

„Frumușica și isteața Nell”, după cum a numit-o Samuel Pepys, l-a fermecat pe Carol nu numai prin înfățișarea ei apetisantă și picioarele excepționale, ci și prin veselia și temperamentul ei jucăuș. Odată instalată ca favorită a regelui (sau cel puțin ca una dintre ele), ea nu s-a amestecat în chestiunile publice și nici nu a cerut bani, cu toate că suveranul o trata cu generozitate.

Spre deosebire de unele dintre amantele sale (și spre deosebire de Carol însuși), din momentul în care i-a fost alături, i-a rămas credincioasă. Celebră pentru agerimea spiritului, Nell a avut la un moment dat prilejul să se folosească de această calitate pentru a se salva de o gloată violentă. În acea perioadă, Anglia era fervent anticatolică, iar când Nell se plimba cu caleașca a fost confundată cu Louise de Kéroualle, o altă amantă de-a regelui, catolică. Când niște bădărani beți s-au apropiat de caleașcă, agitând amenințător drugi de fier, și-a scos capul pe fereastră și a strigat la ei: „Rogu-vă, oameni buni, fiți civilizați, căci eu sunt târfa protestantă”.

Nell i-a născut regelui doi fii și avea treizeci și cinci de ani la moartea acestuia, în 1685. Pe patul de moarte, el l-a implorat pe fratele lui, James: „Să n-o lași pe sărmana Nell să moară de foame”. Onorând rugămintea lui Carol, James i-a dat o pensie de 1.500 de lire pe an.

Doi ani mai târziu, la 14 noiembrie 1687, acea „târfuliță veselă și îndrăzneață” (Pepys, din nou) a murit la Londra în urma unui accident cardiovascular.

Tot la 2 februarie:

1525, 1594: Data nașterii, dar și a morții compozitorului italian Giovanni da Palestrina.

1626: Carol I este încoronat rege al Angliei.

1882: Se naște la Dublin scriitorul James Joyce.

Geo Alupoae, critic de teatru