Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a redactat un nou Raport național privind respectarea prevederilor Codului drepturilor și obligațiilor studentului (Statutul Studentului) în universitățile de stat din țară, prezentând situația întâlnită în universitățile românește la începutul anului 2016-2017 (1 octombrie 2016). Acest document își propune analizarea modului în care Codul drepturilor și obligațiilor studentului este implementat în universitățile de stat din România, iar drepturile studenților sunt respectate. Primul raport de acest gen a fost lansat de ANOSR în anul 2012, urmat de cele din 2014 și 2015.

Codul drepturilor și obligațiilor studentului, cunoscut și sub numele de Statutul Studentului, a fost adoptat, la propunerea ANOSR, după mai mult de 5 ani de negocieri, prin Ordinul Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nr. 3666 din 30.03.2012, fiind prima inițiativă legislativă exclusiv studențească. Acesta este actul normativ care reglementează toate drepturile, obligațiile și responsabilitățile pe care le au studenții în universitățile din România, fiind valabil pentru toate instituțiile de învățământ superior de stat sau private din țară.

Structura raportului

Prezentul raport analizează, în prima parte, în raport cu actul normativ la nivel național, conținutul Codurilor universitare ale drepturilor și obligațiilor studentului din toate cele 39 de instituții de învățământ superior de stat care au adoptat un astfel de document și publicat pe site-ul propriu până la data de 1 octombrie 2016, reflectă, în a doua parte, perspectiva organizațiilor studențești și a reprezentanților studenților asupra implementării și respectării Codului drepturilor și obligațiilor studentului în universitățile din România în anul universitar 2015-2016 și se încheie cu o serie de recomandări pentru instituțiile de învățământ superior din România, dar și pentru Ministerul Educației Naționale (MEN), pornind de la concluziile analizelor efectuate, în așa fel încât studenților să le fie garantate toate drepturile care li se cuvin.

Câteva concluzii

Deși universitățile erau obligate ca în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ la nivel național (martie 2012) să își adopte un cod propriu al drepturilor și obligațiilor studentului, peste un sfert dintre instituțiile de învățământ superior din România (16 universități) încă nu aveau un astfel de document public pe site la data de 1 octombrie 2016, mai peste 4 ani de la expirarea acestui termen.

În urma analizei Codurilor universitare ale drepturilor și obligațiilor studentului din cele 39 de universități unde existau disponibile pe site astfel de documente la data de 1 octombrie 2016, o primă constatare tristă este că nu există niciun drept din Statutul Studentului la nivel național care să fie prevăzut întocmai în documentele din toate universitățile. Fiecare drept menționat în documentul național lipsește cel puțin din documentul unei universități.

În schimb, chiar dacă niciun drept nu este preluat de absolut toate universitățile, există o singură obligație a studenților menționată în documentele interne ale tuturor universităților, și anume obligația studentului de a-și îndeplini angajamentele financiare.

Punând în oglindă aceste două aspecte putem observa o percepție generală care există asupra studenților la nivelul sistemului național de învățământ superior, aceștia fiind priviți mai degrabă ca niște clienți, și nu ca parteneri și beneficiari ai actului educațional.

Una dintre problemele care încă persistă la nivel național este insuficiența locurilor de cazare, foarte multe universități nereușind să acopere nici măcar jumătate dintre cererile studenților în acest sens. De asemenea, universitățile nu aplică nici o măsură compensatorie acestei situații, neacordând subvenții de cazare drept suport pentru studenții care nu locuiesc în căminele studențești.

Există în continuare probleme foarte mari de incluziune a persoanelor cu diverse dizabilități, universitățile nefiind pregătite să le asigure acestora nici infrastructura, nici resursele necesare pentru a putea participa la un proces educațional de calitate.

Un alt aspect negativ este reprezentat de ineficiența Centrelor de Consiliere și Orientare în Carieră, care încă nu sunt suficient de vizibile în rândul studenților și nu beneficiază de resurse umane și financiare prin care să își poată îndeplini cu adevărat misiunea pentru care au fost create.

În multe universități întâlnim persoane cu funcții de conducere care ocupă, simultan, și funcții politice, acest cumul putând dăuna principiilor academice pe baza cărora ar trebui să funcționeze sistemul național de învățământ superior.

Universitățile solicită în continuare de la studenți diverse taxe nejustificate sau chiar ilegale, precum cele pentru eliberarea diverselor documente, căutând de multe ori soluții pentru a atrage fonduri inclusiv de la studenți din cauza finanțării insuficiente a sistemului educațional de la bugetul de stat.

Încă nu toate cadrele didactice pun la dispoziția studenților un suport de curs în regim gratuit, întâlnind multe situații în care aceștia sunt nevoiți să achiziționeze cărțile scrise de profesorii lor pentru a putea învăța pentru examene. De asemenea, unele universități au probleme și cu resursele educaționale disponibile în biblioteci sau cu accesul la baze de date științifice, acest lucru afectând calitatea procesului educațional.

În ceea ce privește stagiile de practică, încă universitățile se preocupă prea puțin pentru a încheia parteneriate cu angajatori și pentru a asigura activități practice de calitate pentru studenți, în multe situații aceste procese producându-se foarte superficial.

Evaluarea cadrelor didactice de către studenți e abordată de multe universități în mod superficial în continuare, studenții nefiind încurajați să participe la acest proces deosebit de important pentru asigurarea calității educației, nepublicându-se rezultatele acestor evaluări sau neluându-se niciun fel de măsuri în urma acestora. De asemenea, studenții și absolvenții sunt implicați într-un procent foarte mic în procesul de revizuire a planurilor de învățământ, deși opinia acestora poate fi foarte valoroasă.

Mai mult de jumătate dintre universități încă nu s-au adaptat secolului în care trăim și nu acceptă cereri online de la studenți, complicând procesul birocratic în continuare.

De asemenea, deși sistemul educațional românesc a fost zguduit în ultimii ani de grave probleme de etică, constatăm că în multe universități studenții nu sunt informați cu privire la procedurile și mecanismele pe care le au la dispoziție pentru a sesiza anumite abateri de la normele de etică sau abuzuri, nu sunt încurajați să sesizeze o neregulă sau o ilegalitate atunci când o întâlnesc și nu sunt educați în acest spirit.

Așadar, având în vedere toate aceste aspecte, putem concluziona că, deși se observă anumite progrese în respectarea drepturilor studenților în universitățile din România, mai sunt încă multe capitole unde e nevoie de îmbunătățiri, astfel că ne exprimăm speranța că, în viitor, instituțiile de învățământ superior, în colaborare cu organizațiile studențești și reprezentanții studenților și cu sprijinul Ministerului Educației Naționale (MEN), vor lua măsuri pentru a rezolva cu celeritate cât mai multe probleme dintre cele semnalate de noi, pentru a asigura un mediu universitar prielnic pentru dezvoltarea armonioasă a studenților și pentru derularea unui proces educațional de calitate.

AICI puteți să consultați întreaga analiza realizată de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR).

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) este federația națională studențească, non-guvernamentală și non-partizană care, de peste 17 ani, are ca scop principal reprezentarea intereselor comune ale studenților din România, apărarea și promovarea drepturilor și obligațiilor acestora, cât și stimularea participării lor la actul educațional și la viața socială, economică și culturală.

ANOSR reunește studenți din 17 centre universitare din întreaga țară, din 32 de universități, atingând un număr de peste 87 de organizații membre, care luptă împreună pentru menținerea în funcțiune a mecanismului mișcării studențești.

La nivel național, ANOSR este parte a Alianței pentru o Românie Curată și membră în Consiliul Tineretului din România. De asemenea, federația este reprezentantul legitim al studenților din România la nivel european, prin statutul de membru cu drepturi depline al Organizației Europene a Studenților (ESU – European Students’ Union), singura structură europeană care reprezintă studenții.