Anul 2014 va fi unul de reper în configuraţia Uniunii Europene. Va fi anul alegerilor europarlamentare, după o perioadă de criză economică ce a marcat vizibil Uniunea Europeană.

Ca majoritatea altor regiuni din lume, Europa trece printr-o perioadă de transformări. Criza economică a anulat ani de progrese economice şi sociale şi a scos în evidenţă deficienţele structurale ale economiei europene.

La nivelul UE, efectele crizei au fost accentuate de dezechilibrele din zona euro (deficite mari și datorii publice masive), dezechilibrele economice și diferenţele tot mai mari de competitivitate. Până acum, guvernele UE au cheltuit peste 1.600 de miliarde de euro pentru a redresa economia.

Instituţiile europene, împreună cu statele membre şi Banca Centrală Europeană au convenit în primul rând, măsuri pentru a asigura stabilitatea financiară. În prezent, funcționează Mecanismul european de stabilizare financiară (MESF) cu o capacitate de creditare de 500 miliarde de euro, la care se adaugă încă 250 de miliarde de euro proveniți de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), reprezentând o plasă de siguranţă pentru statele membre aflate în dificultate.

În plus, UE a decis coordonarea și supravegherea politicilor economice ale statelor membre, prin Pactul de stabilitate şi de creştere, cu cele două reguli principale: datoria publică (suma pe care a împrumutat-o statul respectiv) nu poate depăşi 60% din PIB (valoarea totală a producţiei unei ţări într-un an); deficitul naţional (diferenţa dintre cheltuieli şi venituri într-un an dat) nu poate să depăşească 3% din PIB.

Pentru a se adapta la această nouă realitate, Europa trebuia să ia măsuri. În acest scop, Uniunea Europeană şi ţările membre au lansat, Strategia Europa 2020. Strategia abordează atât problemele legate de criză, cât şi necesitatea implementării unor reforme structurale prin măsuri de stimulare a creşterii economice menite să pregătească economia Europei pentru provocările viitoare.

Uniunea Europeană a stabilit cinci obiective majore – ocuparea forţei de muncă, inovarea, educaţia, incluziunea socială şi mediul-energia – care urmează să fie îndeplinite până în anul 2020. Concret, aceste obiective urmăresc:

– să asigure o rată de ocupare a forţei de muncă de 75% pentru segmentul de vârstă de 20-64 de ani;

– să investească 3% din PIB-ul UE în cercetare şi dezvoltare;

– să limiteze emisiile de gaz cu efect de seră cu 20%-30% faţă de nivelurile înregistrate în 1990, să acopere 20% din necesarul de energie folosind resurse regenerabile şi să îmbunătăţească eficienţa energetică cu 20%;

– să reducă rata abandonului şcolar la sub 10% şi să determine 40% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 ani, să urmeze studii superioare;

– să reducă  cu 20% de milioane numărul persoanelor ameninţate de sărăcie sau de excluziune socială.

Toate ţările membre au adoptat propriile obiective în fiecare dintre aceste domenii, iar liderii UE au convenit asupra măsurilor care trebuie luate la nivel european şi naţional. Prin colaborare pot fi implementate soluţii pe termen lung, în locul micilor remedii menite să faciliteze atingerea obiectivelor pe termen scurt. Pentru aceasta s-a convenit asupra unei noi abordări privind supravegherea şi coordonarea : semestrul european.

„Semestrul european” este momentul din an în care statele membre îşi coordonează politicile economice şi lucrează la punerea în aplicare a strategiei Europa 2020. Scopul semestrului european este consolidarea coordonării dintre politicile economice naţionale chiar din stadiul elaborării acestora, pentru a depista eventualele incoerenţe şi dezechilibre. Este o analiză sistematică şi aprofundată a economiei europene, bazată pe evaluarea unor indicatori economici, cu anticiparea eventualelor probleme viitoare.

Parlamentul European joacă un rol important, în special prin faptul că determină parlamentele naţionale să se implice. Noile reglementări în materie de guvernanţă economică îi permit să stabilească un dialog economic cu Consiliul şi Comisia Europeană. Cele mai multe legi sunt create la nivel UE, ceea ce face ca Parlamentul European sa fie cel puţin la fel de puternic ca orice parlament naţional.

Cetăţenii trebuie să ştie care sunt puterile Parlamentului European şi modul în care acestea le influenţează viaţa de zi cu zi. Din acest motiv Centrul de Informare Europe Direct – „Bucovina” Suceava va derula o campanie de informare a cetăţenilor care se va  axa pe cinci teme principale – economia, calitatea vieţii, locurile de muncă, banii şi UE în lume – prin intermediul unor serii de evenimente interactive.

Logoul şi sloganul ACTIONEAZĂ. REACŢIONEAZĂ.DECIDE subliniază ideea că alegatorii europeni pot să îşi exercite puterea prin buletinul de vot pentru a determina viitorul Europei.

Surse de informare:

Portalul Europa – Afaceri economice și monetare: http://europa.eu/pol/emu/index_ro.htm

Biroul de informare în România al PE: http://www.europarl.ro/ro/root.html

Parlamentul European: http://www.europarl.europa.eu/portal/ro

Echipa CIED –„Bucovina”Suceava