Oraşul Suceava după vechi mărturii (VI)
0 Benedetto Emanuele Remondi din Milan a venit, în Moldova în 1635, de la Constantinopol, vizitând în 1636 oraşele şi bisericile din această provincie şi întocmind o dare de seamă. Personaj controversat, acesta nu se bucura neapărat de o bună reputaţie la Constantinopol, vicarul patriarhal Giovanni din Fanano spunând...
Oraşul Suceava după vechi mărturii (V)
Andrei Bogoslavič, misionar catolic oarecum controversat, face în 1623 un inventar a centrelor catolice din Moldova – „ţară a sultanului otoman” şi a numărului de credincioşi din acestea. Astfel, aflăm...
Oraşul Suceava după vechi mărturii (IV)
La 1606, un alt anonim catolic făcea o „scurtă relatare despre bisericile din Moldova”: „în Suceava, oraş mare şi populat, foarte vechi <care este> reşedinţa nu numai a principilor Moldovei, ci şi...
Oraşul Suceava după vechi mărturii (III)
Unul dintre episcopii catolici numiţi de papalitate a se îngriji deMoldovaşi Ţara Românească a fost Bernardino Quirini, originar dinCandia. Numit la 7 ianuarie 1591 „episcop de Argeş şi Bacău în Moldova...
Oraşul Suceava după vechi mărturii (II)
Interesantă este şi descrierea lui Nasuh Matrakci, contemporan cu Soliman Magnificul,, autor a două cronici, între care una – Fetihname-i Kara-Bogdan (Cronica cuceririi Moldovei) – descrie expediţia împotriva...
Oraşul Suceava după vechi mărturii (I)
Suceava, vechea capitală moldavă atestată la 1388, a fost pomenită de-a lungul vremurilor de diferiţi călători străini care au ajuns aici cu motive foarte diverse. Unul dintre aceştia, Giovani Maria Angiolello...
O carte rusească de la 1874 despre Biserica din Bucovina (II)
Continuând cu informaţiile funcţionarului rus, Vladimir Mordvinov, care a călătorit în această provincie istorică în 1871, aflăm că în 1786, Iosif al II-lea aprobă un regulament duhovnicesc – Anordnung...
O carte rusească de la 1874 despre Biserica din Bucovina (I)
În 1925 apărea la Chişinău, în volumul XVI din Revista Societăţii „Istorico-Arheologică Bisericească”, sub semnătura lui Ştefan Berechet, semnalarea volumului Biserica ortodoxă din Bucovina, scris de un...
Valori sociale…
Dacă am încerca să discutăm despre valoare credem că ar fi necesar să coborâm, vrând-nevrând, undeva la zorile istoriei umane când societatea umană era bine structurată iar această structurare avea stabilite...
Bunul simţ la români
Este cunoscut că fiecare generaţie le consideră pe cele noi ca fiind retrograde sau, cel mai adesea, „fără bun simţ”. Istoric vorbind, bunul simţ s-a legat întotdeauna, şi se mai leagă încă, de educaţia...
Memoria recentă la români
Ne lăudăm prin toată lumea cu istoria noastră multimilenară, plină de eroi care s-au luptat cu cineva pentru independenţă, neatârnare etc. Şi, fără îndoială avem o istorie zbuciumată, plină de eroi, de...
Cultura ca instrument
Nimic nu a fost mai dăunător pentru cultura românească post decembristă decât partis-prisurile prost înţelese a unor „producători de cultură” de timpuri noi, care au sacrificat bunul gust şi bunul simţ...
Bucovina… teoretică
„Homo bucovinensis” este o sintagmă tot mai folosită în literatura de specialitate. Termenul de „bucovinean”, des întâlnit în lumea urbană şi, deopotrivă, în cea rurală, a căpătat în ultimele decenii un...
Electorale…
Fiind ultima săptămână de campanie electorală, consider cel mai nimerit acest subiect însă… la grecii antici. Fără a aborda un anume subiect, voi încerca să prezint două întâmplări legate de un subiect...
Problema evreilor
Chiar dacă oficial nimeni nu mai vorbeşte astăzi de antisemitism (cu toate că ultimele ştiri contrazic acest fapt), în realitate lucrurile nu stau chiar aşa – sunt generaţii care acuză evreii de fapte...
Invitaţie la lectură: Florin Mihăiescu, Omul în tradiţia creştină, Pătrăuţi, Ed. Heruvim, 2011
Florin Mihăiescu, unul dintre puţinii guenonişti din România contemporană, discipol al lui Vasile Lovinescu, ne invită la meditaţie pe un subiect mult discutat, direct sau tangenţial, în teologie, istorie...
Începuturile cercetărilor arheologice şi a restaurării Cetăţii de Scaun a Sucevei – partea II
Continuând cu informaţiile din procesele-verbale ale anului 1895 constatăm o îmbunătăţire a cercetărilor şi a protecţiei Cetăţii de Scaun a Sucevei. Astfel, duminică, 18 august, după ce “Dl. Tarangul relatează...
Începuturile cercetărilor arheologice şi a restaurării Cetăţii de Scaun a Sucevei – partea I
Privind retrospectiv, găsim urme ale unei vieţi urbane la Suceava care, în secolul XIX, nu ţinea cont de apartenenţe sau interes de grup. Şi, ca exemplificare, voi folosi procesele-verbale întocmite începând...
Bugetarul român şi şeful său
Românul este prin esenţă un om care simte nevoia unui şef; dacă este şef, simte nevoia unui şef mai mare, dacă este şef mai mare, simte nevoia unuia şi mai mare şi tot aşa. Pe de altă parte, nu există...
Raportul german din 1940 şi România de astăzi
În ziarul „Cotidianul” din 15 martie a.c. a apărut un raport german din 4 noiembrie 1940 în care probabil un oficial al NSDAP, făcând o analiză a României, stabileşte liniile generale de acţiune ale Germaniei...
Actualitatea lui René Guénon
René Guénon, unul dintre cei mai importanţi esoterişti ai începutului secolului XX, născut în 1886 la Blois în Franţa, cu studii remarcabile de matematică şi filosofie, s-a impus, prin opera sa, ca traducător...
