Munca la negru a constituit si constituie inca un factor de o extrema importanta cu consecinte deosebite atat din perspectiva protectiei sociale a salariatilor, a mediului de afaceri, cat si din punct de vedere fiscal.

„Munca la negru” sau munca nedeclarata (cum mai este cunoscuta) ori munca subdeclarata este acea activitate prestata de un salariat pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, fara a fi
respectate prevederile legale in vigoare privind incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractului individual de munca .

Munca la negru poate fi intalnita sub cele mai variate forme:

– intelegerea dintre angajator si salariat in urma careia acesta din urma accepta sa presteze munca fara semnarea unui contract individual de munca, fapt care il priveaza de drepturile si obligatiile ce decurg din lege;

– neincheierea contractului individual de munca pentru perioada de proba;

– utilizarea de catre persoanele fizice a unui personal casnic pentru efectuarea unor servicii si lucrari in gospodariile individuale, fara incheierea unui contract individual de munca;

– folosirea in mod nelegal a fortei de munca ziliere sau sezoniere (zilieri, ucenici etc.);

– activitatea nenormata, total neevidentiata si nefiscalizata, desfasurata in afara contractului individual de munca, fara stat de plata legal intocmit si plata obligatiilor la bugetul de stat, fara pontaj pentru evidentierea normei de timp, fara documente privind norma de productie si felul muncii si nenominalizarea in nici un fel a persoanei care presteaza munca;

– munca partial neevidentiata si nefiscalizata realizata prin evidenta dubla si asa-numita „plata in mana” reprezentand plus fata de evidenta din documente;

– incorecta evidentiere a productiei realizate in norme de timp epuizante, mai mari de 8 ore, lucratorul fiind abuzat si aflandu-se la discretia patronului;

– munca pe conventia de 3 ore pe zi, care in realitate se desfasoara in intervalul de 8 – 12 ore pe zi.

Domeniile in care se regaseste cu preponderenta munca la negru

Munca „la negru” se intalneste in mod frecvent in constructii, prestari de servicii, comertul organizat si neorganizat, stradal, in piete, targuri dar si in sectoare greu accesibile cum sunt agricultura si exploatarile
forestiere. Exista, de asemenea, munca „la negru” si in activitatile industriale si de tip industrial.

Care sunt principalele dezvantaje pentru salariatul care presteaza munca la negru?

Practicarea muncii la negru prezinta o multitudine de dezavantaje pentru salariat, fara a exista, insa, vreun avantaj pentru acesta.

Astfel, principalele dezavantaje ale salariatului care desfasoara munca la negru ar fi:

– este lipsit de protectie sociala, fiindu-i afectata pensia, siguranta materiala a familiei si chiar sanatatea ei;

– nu beneficiaza de vechimea in munca si in specialitate, deci nici de sporuri salariale determinate de vechime;

– nu i se plateste diurna pentru deplasare si detasare si indemnizatia de transport;

– nu primeste indemnizatie de transfer;

– nu va primi pensie de limita de varsta, anticipata, anticipata partial, de invaliditate sau de urmas, dar nici ajutoare de boala, ajutor de deces, indemnizatie de boala, indemnizatie de somaj etc;

– nu va beneficia de reducerea normei de timp ca urmare a conditiilor de munca si nici nu va avea dreptul la concediul legal de odihna platit sau la alte concedii legal reglementate pentru evenimente deosebite
(casatorii, deces, nasterea unui copil in familie);

– nu va beneficia nici de asistenta medicala gratuita, medicamentatie gratuita sau compensate;

– nu este asigurat pentru riscuri previzibile si imprevizibile cum sunt: invaliditatea, accidentele de toate felurile, bolile, maternitatea, batranetea, decesul;

– nu are dreptul la indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca cauzata de boli obisnuite sau de accidente inafara muncii, boli profesionale si accidente de munca;

– nu beneficiaza de prestatii si asistenta pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca cum sunt: indemnizatia pentru trecerea temporara in alta munca, indemnizatia pentru reducerea
timpului de munca si pentru carantina, ajutoare pentru diferite proteze, tratament balnear gratuit sau partial gratuit si reabilitare profesionala;

– nu beneficiaza de somaj si indemnizatie de sprijin;

– nu se bucura de protectia legala a femeilor si copiilor;

– nu va primi indemnizatia pentru maternitate (concediu pre si post-natal), indemnizatie pentru cresterea copilului, pentru ingrijire de pana la 2 ani sau pentru ingrijirea copilului bolnav (aceste drepturi
cuvenindu-se numai asiguratului care are un stagiu de cotizare de cel putin 6 luni realizat in ultimele 12 luni anterioare producerii riscului);

– nu are dreptul la cursuri gratuite de calificare, recalificare si reconversie profesionala;

– nu primeste tichete de masa, nu poate contracta un credit bancar;

– nu exercita drepturile colective constitutionale cum sunt: dreptul la asociere in sindicate, la negocierea contractului colectiv de munca .

Care sunt principalele dezvantaje pentru angajatorul care practica munca la negru?

Incadrarea in munca a persoanelor fara forme legale prezinta o serie de dezavantaje si pentru angajator, principalele inconveniente fiind urmatoarele:

– daca are mai mult de cinci angajati care lucreaza la negru, atunci aceasta fapta este considerata infractiune, iar angajatorul va raspunde penal;

– prin acceptarea muncii la negru angajatorii se confrunta cu imposibilitatea responsabilizarii angajatilor fata de munca prestata si fata de rezultatele obtinute;

– se inregistreaza dificultati de consolidare a unei imagini favorabile in mediul de afaceri, neintrunirea unor conditii de participare la licitatii etc.;

– este lipsit de posibilitatea legala de a-l responsabiliza pe lucrator pentru eventualele pagube produse de acesta;

– este lipsit de prerogativa disciplinara;

– savarseste o evaziune fiscala, pentru ca fondurile sociale si bugetul de stat sunt pagubite prin sustragerea de la plata contributiilor sociale si a impozitelor.

Totusi, desi exista o intreaga serie de dezavantaje, angajatorii care primesc persoane ca lucreaza la negru au si o serie de beneficii, cum ar fi:

– se sustrag de la plata impozitelor si a contributiilor sociale.

– pot incheia colaborarea cu respectivul angajat mult mai repede, spre deosebire de situatia in care ar exista un contract individual de munca, iar angajatorul ar trebui sa aiba motive intemeiate pentru a concedia
salariatul.

Sanctiunile prevazute de lege in cazul prestarii muncii la negru

Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii sanctioneaza in mod expres conduita angajatorului care nu respecta dispozitiile legale cu privire la incadrarea persoanelor in munca . Astfel, potrivit art. 260 din Codul
muncii, constituie contraventie si se sanctioneaza astfel urmatoarele fapte:

1. primirea la munca a pana la 5 persoane fara incheierea unui contract individual de munca, potrivit art. 16 alin. (1), cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata;

2. prestarea muncii de catre o persoana fara incheierea unui contract individual de munca, cu amenda de la 500 lei la 1.000 lei;

3. neplata de catre angajator, timp de 3 luni consecutiv, a contributiei de asigurari sociale la bugetul asigurarilor sociale de stat, cu o amenda de cuprinsa intre 5.000 si 10.000 lei;

Pot fi aplicate amenzi de pana la 10.000 lei si pentru savarsirea urmatoarelor fapte:

1. incadrarea in munca a persoanelor din randul beneficiarilor de indemnizatii de somaj si care nu au anuntat in termen de 3 zile agentiile pentru ocuparea fortei de munca la care acestia au fost inregistrati;

2. refuzul angajatorului de a comunica datele, informatiile si de a prezenta toate inscrisurile si oricare alte date si documente solicitate de organele de control ale agentiilor pentru ocuparea fortei de munca
teritoriale, in timpul desfasurarii controlului si in scopul indeplinirii
atributiilor prevazute de lege .

De asemenea, dispozitiile art. 264 din Codul muncii reglementeaza raspunderea penala a angajatoilor care primesc la munca mai mult de 5 persoane, indiferent de cetatenia acestora, fara incheierea unui contract
individual de munca, fapta fiind sanctionata cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Pe langa pedeapsa principala aratata, instanta de judecata poate dispune si aplicarea uneia sau mai multora dintre urmatoarele pedepse complementare:

a) pierderea totala sau partiala a dreptului angajatorului de a beneficia de prestatii, ajutoare ori subventii publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autoritatile romane, pentru o perioada de pana la 5 ani;

b) interzicerea dreptului angajatorului de a participa la atribuirea unui contract de achizitii publice pentru o perioada de pana la 5 ani;

c) recuperarea integrala sau partiala a prestatiilor, ajutoarelor ori subventiilor publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autoritatile romane, atribuite angajatorului pe o perioada de pana la 12
luni inainte de comiterea infractiunii;

d) inchiderea temporara sau definitiva a punctului ori a punctelor de lucru in care s-a comis infractiunea sau retragerea temporara ori definitiva a unei licente de desfasurare a activitatii profesionale in cauza, daca acest lucru este justificat de gravitatea incalcarii.

De asemenea, angajatorul va fi obligat sa plateasca:

a) orice remuneratie restanta datorata persoanelor angajate ilegal. Cuantumul remuneratiei se presupune a fi egal cu salariul mediu brut pe economie, cu exceptia cazului in care fie angajatorul, fie angajatul poate
dovedi contrariul;

b) cuantumul tuturor impozitelor, taxelor si contributiilor de asigurari sociale pe care angajatorul le-ar fi platit daca persoana ar fi fost angajata legal, inclusiv penalitatile de intarziere si amenzile administrative corespunzatoare;

c) cheltuielile determinate de transferul platilor restante in tara in care persoana angajata ilegal s-a intors de bunavoie sau a fost returnata in conditiile legii.

In cazul savarsirii infractiunii aratate mai sus, de catre un subcontractant, atat contractantul principal, cat si orice subcontractant intermediar, daca au avut cunostinta de faptul ca subcontractantul angajator angaja straini aflati in situatie de sedere ilegala, pot fi obligati de catre instanta, in solidar cu angajatorul sau in locul subcontractantului angajator ori al contractantului al carui subcontractant direct este angajatorul, la plata sumelor de bani prevazute in alineatul precedent la lit. a) si c).
avocat COLTUC MARIUS VICENTIU

 

Este bine sau rău să muncim la negru?, 10.0 out of 10 based on 1 rating
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (1 vote cast)
Juridic
Aeroportul International Stefan cel Mare Suceava
REVINE Suceava
Karls Jobs 2018
ROMFOUR - Transport international de persoane colete - auto pe platforma
Loial Impex Suceava