Peste 30 de persoane au participat ieri la atelierul „Fără plastic de unică folosință. Cu ce îl înlocuim”, organizat de Zero Waste România, la Seneca Anticafe. Prin interesul manifestat, participanții au transmis un semnal clar autorităților și companiilor în privința îngrijorării pe care o au față de poluarea cu plastic.

Cei prezenți la eveniment au identificat împreună articolele din plastic de unică folosință la care ar putea renunța, materialele din care sunt confecționate și motivele pentru care sunt utilizate. Au discutat despre pungi, farfurii și tacâmuri din plastic, despre recipiente și alte ambalaje pentru mâncare, despre pahare, PET- uri și paie, despre bețișoare pentru urechi, dar și despre scutece și absorbante.

Apoi, au căutat alternative non-toxice, durabile, reutilizabile, reparabile, biodegradabile sau reciclabile, menționând beneficiile pe care le au acestea, dar și ceea ce ne oprește din a le folosi. În final, s-au gândit cum pot promova aceste alternative, astfel încât să fie adoptate și de alți cetățeni și să determine autoritățile și companiile să faciliteze tranziția spre o economie circulară, bazată pe eco-design.

Care sunt cele mai sustenabile alternative identificate

Atunci când vorbim despre alternative la articolele din plastic de unică folosință, putem identifica două tipuri de soluții: cele non-toxice, durabile, reutilizabile și reciclabile, respectiv cele non-toxice și compostabile, care, deși pot fi tot de unică folosință, au un impact mai redus asupra mediului și asupra sănătății decât cele din plastic.

Din prima categorie, menționăm: sacoșe și săculeți reutilizabili din bumbac, cânepă sau in; șervețele din material textil cerat; farfurii și recipiente din ceramică, inox sau sticlă; tacâmuri din metal sau din lemn; pahare și sticle din sticlă, porțelan, sau metal; paie din inox sau sticlă; bețișoare pentru urechi, din metal sau din lemn de bambus; scutece, lenjerie intimă și absorbante din material textile reutilizabile, cupe menstruale etc. Deși sunt mai prietenoase cu mediul, acestea au o serie de dezavantaje: sunt mai scumpe, mai greu de găsit pe piață și mai greu de transportat. Însă, fiind reutilizabile și reciclabile, prețul se amortizează rapid odată cu refolosirea, iar amprenta de carbon aferentă este semnificativ mai mică.

Din a doua categorie fac parte articolele produse din materiale compostabile, dar care nu pot fi reutilizate   sau au o reutilizare limitată. Printre acestea, regăsim: farfuriile din tărâțe de cereale, din frunze sau din carton reciclat sau certificat FSC; tacâmuri din tărâțe; caserole și pahare din carton; sticle din alge; paie din cereale sau carton; bețișoare pentru urechi, din carton; absorbante din celuloză etc. Spre deosebire de articolele din prima categorie, acestea sunt fie de unică folosință, fie cu durată limitată de utilizare. Sunt totuși confecționate din materiale non-toxice, în compoziția cărora nu se regăsesc combustibili fosili. În plus, pot fi transformate în compost și folosite ca îngrășământ natural.

Pe lângă cele două categorii de produse, trebuie menționate și articolele din bio-plastic, adică un plastic produs din substanțe precum amidonul de porumb. Acestea ar trebui considerate produse de tranziție, care pot facilita colectarea la sursă a deșeurilor biodegradabile din gospodării, în special în zonele urbane.

Dezavantajul este că ele se pot transforma în compost doar în instalații industriale, în condiții speciale (temperatură, umiditate, prelucrare constantă etc), nefiind recomandate pentru home-composting/ compost în propria gospodărie.

Pe lângă identificarea de alternative, participanții au propus și metode prin care pot accelera adoptarea lor, care vor fi implementate în campanii viitoare.

Poluarea cu plastic, pe agenda Uniunii Europene

Acțiunea desfășurată vine în contextul în care Parlamentul European a adoptat în data de 24 octombrie o lege pentru limitarea poluării cu plastic. Înainte de a fi transpusă în legislația națională, legea trebuie însă negociată de guvernele statelor membre, Parlamentul European și Comisia Europeană. Alianța Rethink Plastic, din care face parte și Zero Waste Romania, a atras atenția asupra presiunii exercitate deja de către operatori economici asupra guvernelor, pentru a obține o legislație mai laxă.

Cetățenii din întreaga Europă vor să pună capăt poluării cu plastic. Este acum rândul guvernelor naționale să mențină reglementările ambițioase, să reziste presiunii venite din partea companiilor care vor să păstreze obiceiurile societății de consum. Într-o scrisoare oficială obținută pe surse, se arată cum companii care poluează major cu plastic, precum Coca-Cola, Nestlé, PepsiCo și Danone fac lobby pe lângă guverne, pentru a nu accepta reglementările directivei.

Zero Waste România solicită guvernului României să susțină pachetul de reglementări adoptat de către Parlamentul European, pentru a diminua poluarea cu plastic și impactul acesteia asupra sănătății cetățenilor. În plus, legislația discutată la nivel european obligă statele europene la adoptarea sistemului garanție-returnare, propus în cadrul OUG 74 de către autoritățile din România, amplu contestat de către industria poluatoare.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
Educaţie
Aeroportul International Stefan cel Mare Suceava
REVINE Suceava
Karls Jobs 2018
ROMFOUR - Transport international de persoane colete - auto pe platforma
Loial Impex Suceava