În această dimineață, președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur, a acordat un interviu Radio Top în care a vorbit despre noua conducere a Spitalului Județean Suceava, despre înființarea unei secții ATI COVID în curtea Spitalului Vechi, despre spitalele de la Fălticeni și Rădăuți, despre medicii care lucrează și la stat și la privat ,și despre fosta conducere militară a spitalului sucevean.

•    Suceava, în ultimele șapte zile, are 1,89 de infectări COVID la suta de mii de locuitori. Sînt județe cum e Brașov, Prahova, Argeș, chiar județe vecine cu noi care au 7

•    Dorim să dăm drumul repede la acel bloc cu 30 de apartamente să mai aducem tineri medici la Suceava

•    Dorim să mutăm în Spitalul Vechi și ATI-COVID, unde cumpărăm acum două containere, să facem un ATI acolo în curte, lîngă Secția de Boli Infecțioase

•    Trebuie să mulțumesc corpului medical de la Rădăuți, cum o fac și pentru toți ceilalți

•    Cam 60% din cazuri, din ce îmi spun medicii din Suceava, nu ar trebui să vină la Suceava, ci să rămînă fie la spitalul local, fie la dispensar și la medicul de familie. Și nu ai mai aglomera urgența de aici

•    Ce facem, lucrăm la stat, după-masă la privat sau separăm lucrurile? Asta e o chestiune legislativă, care trebuie tranșată în Parlamentul României

•    Startul a fost groaznic pentru noi. Am ținut două luni de  zile capul de afiș

Sorin Avram: Domnule Flutur, pentru început aș vrea să vă întreb cum vi se pare noua echipă de conducere a Spitalului Județean cu care dumneavoastră ați discutat chiar ieri? Astăzi trebuie să le semnați numirile.

Gheorghe Flutur: Da. Mi se pare energică, tînără, bine intenționată și hotărîtă. În primul rînd, aici aș vrea să fac o precizare. Cei care conduc astăzi Spitalul Județean, directorul Anatolii Buzdugan și directorul medical Valeriu Gavrilovici, ne-au informat de vreo trei săptămîni că la 1 iulie vor să plece înapoi pe secții, șefi de secții, nu vor să continue ca manageri. Mie, personal, mi-a părut rău de această situație, însă am avut mai multe tentative să-i lămuresc. Vor să se întoarcă la meseria lor de bază. Și atunci am luat notă și am căutat soluții. Soluția la care am ajuns acum este doctorul Alexandru Calancea – manager, doctorul Marius Grămadă – director medical și asistenta șefă de la Boli Paliative Oana Stanciu – director de îngrijiri. Am avut ieri o discuție cu dumnealor, de o oră, cu prioritățile Spitalului Județean și i-am văzut foarte bine intenționați. Toți sînt suceveni, doresc refacerea imaginii Spitalului Județean Suceava, a  credibilității față de pacienți și față de public, în general. Și, mai mult de atît, i-am văzut foarte aplicați. De exemplu, doctorul Calancea este un tînăr de 39 de ani, a profesat în Iași, apoi a venit la Rădăuți. Este șef de secție de o perioadă de timp aici, la Suceava, la Chirurgie ,și un om foarte motivat. Nu am decît să fiu alături de ei.

Sorin Avram: Domnule Flutur, să spunem pentru suceveni că dumneavoastră discutați despre acest lucru pentru că sînteți președintele Consiliului Județean, iar Spitalul Județean se află în subordinea Consiliului Județean Suceava. Dumneavoastră trebuie să semnați pentru conducerea spitalului. Corect?

Gheorghe Flutur: Da. A fost o perioadă cînd spitalul a trecut în subordinea Ministerului Sănătății. Și au numit cei de la minister. Din punct de vedere organizatoric, astăzi, spitalul este în subordinea Consiliului Județean Suceava. Noi facem un contract de management. Deci aici trebuie bine înțeles, cu echipa, echipă care e ordonator de credite, care are o autonomie, are un consiliu de administrație. Ei se ocupă propriu-zis de actul medical, au în fișa postului aceste responsabilități. Deci răspund de tot actul medical, iar mai departe, noi ce facem? Bugetul. Cînd au nevoie de fonduri, organigrama cu tot ce cer ei, etc. Că le-am spus, cum le-am spus și celorlalte conduceri. Au autonomie din punctul acesta de vedere. Ei sînt verificați de Direcția de Sănătate Publică din punct de vedere medical. Și e foarte bine să învețe din lecția accidentului medical care a fost în pandemie, să nu se mai repete. Cred că trebuie dezbătută la sînge problema asta. Să vedem unde s-a greșit pentru a nu se mai repeta.

Sorin Avram: Mai continuă criticile la adresa dumneavoastră referitor la ce s-a întîmplat la Spital?

Gheorghe Flutur: Aceste critici sînt duse în zona politică, pentru că ele de la început au avut o tentă politică. În alte județe din țară și o să vă dau niște statistici, eu nu am văzut președinți de consilii județene atacați sau primari cum e Rădăuțiul, Fălticeniul, care au spitale în subordine, să fie criticați în halul în care am fost eu lovit. Asta este viața. Problema e că timpul va scoate la iveală. Un spital are niște reguli și managerii au responsabilități în contractul de management. Acum, ce am văzut, s-a dus în zona politică. Ce este bine… Suceava, în ultimele șapte zile, are 1,89 de infectări COVID la suta de mii de locuitori. Sînt județe cum e Brașov, Prahova, Argeș, chiar județe vecine cu noi care au 7. Noi avem 1,89,  iar ei au 7 cazuri la suta de mii de locuitori. Deci, noi am scăzut ca și grad de infectare. Ăsta e un lucru bun. Numai că, din păcate, am fost campioni la debut. Și asta ne-a costat pe noi foarte mult. Și va trebui să muncim pentru recîștigarea încrederii oamenilor în spital.

Sorin Avram: Cei trei tineri conducători ai spitalului, credeți că aceștia își vor dori să rămînă dincolo de acest interimat? Că se va organiza un concurs în șase luni…

Gheorghe Flutur: Da, în șase luni maxim se va organiza un concurs. I-am văzut foarte motivați. Și doresc pe termen lung să se implice. Să știți că nu a fost foarte mare înghesuială la a-și dori cineva să fie manager. Pe de altă parte e și o perioadă foarte complicată. Sînt locuri vacante sau sînt zone neacoperite de gărzi. Deci, spitalul încă trece printr-o problemă de resursă umană și i-am rugat să-și caute în primul rînd epidemiologi. În ATI e criză de medici, și e în toată țara. Și, sigur că dorim să dăm drumul repede la acel bloc cu 30 de apartamente să mai aducem tineri medici la Suceava.

Sorin Avram: Dar, mai permite organigrama, adică se mai pot face angajări?

Gheorghe Flutur: În mod justificat, da. Pentru că e spital mare, cu 1.200 de paturi. Deci, nu se merge aiurea, se merge și pe numărul de pacienți pe care îi ai, cîte paturi ocupate ai. Uitați-vă, noi deschidem mîine ambulatoriul. Și i-am rugat să fie foarte atenți la măsurile epidemiologice. Acolo vor fi trei intrări cu programare telefonică. Se vor consulta doi pe oră, doi pacienți pe fiecare specialitate. Șapte ore pe zi, înseamnă la o specialitate 14 pacienți. Vor fi mai multe specialități. Din prima zi nu vor fi toate deschise, dar treptat se vor redeschide toate, cu avizul medicului epidemiolog și al DSP-ului. Și aici vreau să mai spun ceva: DSP-ul e brațul prelungit al Ministerului Sătănății în teritoriu. Ei sînt cei care controlează și dau avize din punct de vedere sanitar. Aici nu este pîrghia Consiliului Județean. Un Consiliu Județean nu are organisme de specialitate, ci DSP-ul. Toată lumea a crezut că DSP e în subordinera Consiliului Județean. Nu. E în subordinea Ministerului Sănătății. Și ei cred că trebuie să se reformeze și să-și aducă în special epidemiologi. Pentru că și la ei e mare criză.

Sorin Avram: Întreabă o ascultătoare dacă există intenția de a se face un spital de arși și un altul, în special de boli infecțioase.

Gheorghe Flutur: Așa cum stau lucrurile astăzi, ne concentrăm pe Spitalul Vechi, să lucrăm acolo cu COVID-ul. Aveam dimineață 113 cazuri.

Sorin Avram: Și toți bolnavii sînt în Spitalul Vechi?

Gheorghe Flutur: Nu sînt toți în Spitalul Vechi. ATI-ul, pentru cei gravi, încă e în Spitalul Nou, la etajul VII cu intrare separată. Dorim să mutăm în Spitalul Vechi și ATI-COVID, unde cumpărăm acum două containere, să facem un ATI acolo în curte, lîngă Secția de Boli Infecțioase. Practic, îi răspund ascultătoarei dumneavoastră, că la Spitalul Vechi dorim să facem această departajare a COVID-ului și a Secției Infecțioase. Una din marile probleme ale Sucevei a fost că nu am avut un spital de infecțioase separat, că atunci nu exista riscul să se infecteze un spital nou, care era non-COVID. Și, de aici a venit gradul de expunere uriaș, dar ne concentrăm pe Spitalul Vechi, iar Spitalul Nou sperăm să-l eliberăm cît mai repede în totalitate.

Sorin Avram: Astăzi, mi-am propus să discutăm mai mult pe partea medicală, pentru că este problema cea mai de actualitate și care frămîntă în continuare oamenii. În legătură cu spitalul din Fălticeni, care nu este în subordinea dumneavoastră, ați făcut demersuri la Ministerul Sănătății pentru a se finaliza lucrările și pentru a fi deschis?

Gheorghe Flutur: Eu am făcut demult demersuri. La prima mea intervenție, s-au dat 5 milioane de lei. Înțeleg că mai au nevoie de 15 milioane de lei pentru dotări la partea de Spital Nou. A durat foarte mult acel spital. Și eu sper să-l deschidă. Și dacă n-ar avea bani să-l deschidă tot, măcar parte din  el să fie deschis. Înțeleg că au organizat deja licitație să se doteze. Și, treptat, să dea drumul. La un moment dat era în discuție, dar subiectul nu mai e de actualitate, Spitalul Nou să fie finanțat de minister, să-l transforme atunci în COVID. Nu s-a făcut acest lucru. Pînă la urmă a fost bine că nu a mai devenit COVID Fălticeniul. Dar, dacă s-au găsit 5 milioane de lei, eu tot am insistat la minister… E și criza asta financiară, poate le mai dau ceva bani, mai pune și Primăria.

Sorin Avram: Aveți și dumneavoastră, ca administrație județeană, posibilitatea să dați bani?

Gheorghe Flutur: Nu. Noi nu avem posibilitatea. Amintiți-vă că la Rădăuți, cînd au preluat cei de la Rădăuți parte din pacienții din județ, am dat 1 milion de lei. Dar i-am dat primăriei, ca să-i dea spitalului din Rădăuți, că cereau atunci niște fonduri să-i ajutăm. Vreau să se înțeleagă bine: Spitalul Județean e în subordinea noastră. Celelalte spitale sînt la Primării, cu finanțare de la Guvern.

Sorin Avram: Spitalul Rădăuți a dus la un moment dat greul în județul Suceava. Și a făcut nenumărate demersuri la Ministerul Sătănății pentru a i se acorda titlul de spital de urgență, ca să primească finanțare mai bună. Are șanse spitalul rădăuțean să obțină titlul?

Gheorghe Flutur: Da, din ce știu. Și, în primul rînd, trebuie să mulțumesc corpului medical de la Rădăuți, cum o fac și pentru toți ceilalți. Dar ei s-au implicat foarte mult. Și atunci se vede efortul. Eu am discutat cu domnul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, să-i aibă în vedere, pentru a fi respectat clasamentul lor ca și grad de complexitate a intervențiilor, ca volum de muncă. Pentru că Rădăuțiul are și acum în secția de COVID vreo 55 de pacienți internați.

Sorin Avram: La Rădăuți sînt 57, iar la Suceava erau ieri 120 de pacienți…

Gheorghe Flutur: Acum sînt 113 la Suceava… Dimineață am vorbit cu conducerea spitalului. A scăzut cu șapte. La Rădăuți mai sînt incerți, vreo șapte din zona asta tampon, care devine foarte delicată, unde încă ai incertitudine. Dacă prin protocoale, să o spunem pe aia dreaptă, atunci în martie existau aceste zone tampon, unde să-i ții pe oameni sau protocoalele prevedeau asta, poate că nu se ajungea să se infecteze unele secții. Asta e valabil pentru toată țara. Dar, mă rog, toată lumea învață din astea și trebuie spuse lucrurile așa cum sînt.

Sorin Avram: Acum, cred că ar trebui să discutăm un pic… Am discutat despre Fălticeni, Suceava, Rădăuți… Aici, evident, e vorba despre un act  legislativ, despre o propunere legislativă, o coordonare. La nivelul fiecărui județ a fost babilonie la un moment dat…

Gheorghe Flutur: Eu am cerut asta de ani de zile. I-am cerut și ministrului actual Tătaru: găsiți un  sistem de coordonare, un consiliu medical județean, pentru că sînt spitale care au un grad de complexitate al intervenției mai mic. Tot vine spre Suceava, dar trebuie să știm ce face fiecare, că de multe ori plimbă cu salvarea pacienți care nu au ce căuta la UPU la Suceava. Aici nu există o corelare ca să o simțim și noi. O dată pe lună sau la două luni să ne întîlnim, să discutăm managerii, primarii care finanțează, președintele Consiliului Județean, și să ne spunem lucrurilor pe nume și să corelăm.

Sorin Avram: Acest Comitet Medical care să se întîlnească și să stabilească ei…

Gheorghe Flutur: Eu am rugat și cred că prin  legislație vor putea să facă, pentru că îți trebuie și atribuțiuni foarte clare. Mai mult de atît, legătura dintre medicul de familie și spitalul de exemplu din Gura Humorului sau din Dorna și Spitalul Județean trebuie alta să fie. Sînt situații în care îi trimite automat la Suceava. Îți inundă unitatea de primiri urgențe Suceava. E și ușor de sunat la 112, cînd tu puteai să fii rezolvat acasă. Cam 60% din cazuri, din ce îmi spun medicii din Suceava, nu ar trebui să vină la Suceava, ci să rămînă fie la spitalul local, fie la dispensar și la medicul de familie. Și nu ai mai aglomera urgența de aici.

Sorin Avram: Pe de altă parte, în perioada de criză la Rădăuți erau trimiși oameni pentru care spitalul Rădăuți nu avea specializare.

Gheorghe Flutur: Bun, a fost și altceva, pentru că atunci era spital- suport și trebuia să trimită și la Iași și la Botoșani. Din păcate, nu a funcționat organizarea aia. Din contră, unele spitale din alte județe, am înțeles că au avut o răceală în a primi suceveni.

Sorin Avram: Scriau pe ușa salonului „Pacienți de la Suceava!”.

Gheorghe Flutur: Da, asta a fost cel mai dureros pentru noi. Ca să fie tratați în felul acesta unii oameni. Am discutat în momentul acela cu ministrul Sănătății, am discutat și cu colegi din județele vecine, dar așa a fost… Noi le-am răspuns cu generozitate. Eu, cînd m-am întors din spital, deși cei de la Neamț cereau închiderea graniței cu Suceava, că vezi Doamne nu știu ce este aici, le-am trimis 2.000 de combinezoane. Așa, în semn de solidaritate, ca vecini să-i ajutăm.
Sorin Avram: Dar și ei au trimis medici aici…

Gheorghe Flutur: Da, au trimis toate județele. Dar au trimis pentru că ministerul hotăra acest lucru, ca să repartizeze, pentru că la noi erau foarte mulți bolnavi. Sau unii erau în concedii medicale și lucram cu 10% din capacitate.

Sorin Avram: Acum, concret, face ceva un parlamentar, un proiect de lege sau ministerul?

Gheorghe Flutur: Ce am rugat noi… Să facem o analiză a modului cum s-a acționat în pandemie, ca studii de caz, și să îndreptăm niște lucruri. Una din urgențe este reformarea Direcțiilor de Sănătate Publică, pentru că ei trebuie să aibă cu totul și cu totul alte pîrghii în controlul spitalelor, în special în prevenție. Doi: cine e organismul care coordonează aceste spitale? Sau legătura dintre ele și medicii de familie? Care e rolul Colegiului Medicilor, pentru că am invitat în criza asta și Colegiul Medicilor. Haideți să ne implicăm fiecare dintre noi, să facem cîte ceva, pentru că meseria de medic este o meserie liberală pînă la urmă. Oamenii sînt pe cont propriu, dar au raport cu Casa de Sănătate. Toți sînt pînă la urmă plătiți din banii de la stat, din contribuțiile noastre. Aici este de făcut și sînt convins că se va face, numai că acum sînt concentrați pe gestionarea pandemiei.

Sorin Avram: Bun. Și gestionarea pandemiei… Și asta face parte… Poate că nu-i din alt film.

Gheorghe Flutur: Să știți că eu nu aștept să fiu întrebat. Am avut aceste discuții și la vizita premierului. Am avut aceste discuții, pentru că perioada următoare și nouă ne dă de gîndit. De exemplu, eu nu am renunțat la construcția Spitalului de Copii. Ieri, am cerut reluarea documentației cu noua echipă de manageri pentru Spitalul de Copii, pentru cel de Oncologie, deschiderea cabinetului de Medicină Nucleară, cel care este foarte important pentru noi. Unele lucruri au rămas pe loc, o bucată din cauza pandemiei. Deci, avem multe priorități. Abia aștept să vină noul manager ca să se apuce de treabă.

Sorin Avram: Acum, dumneavoastră sînteți reprezentantul partidului aflat la putere. Și dumneavoastră puteți face lucruri, că de aceea sînteți la putere. Nu ar trebui oare de discutat la modul serios, pentru că ce am observat în această perioadă de criză… Sistemul medical a colapsat la Suceava. Adică, a murit spitalul, a murit tot. Toate cabinetele medicale de specialiate au fost închise, poate cu mici excepții. Medicii de familie, cîțiva, săracii, au stat pe baricade. Și au trebuit să ofere și consultații pe partea psihologică, pentru medic în spital, medic la cabinet privat. A picat în spital, a picat și privatul. Nu ar trebui să separăm odată apele, să zicem privatul e privat, și statul e stat, ca să nu colapseze sistemul?

Gheorghe Flutur: Da. Astea sînt cele mai importante discuții. Și cineva trebuie să aibă curaj să ia taurul de coarne. Ce facem, lucrăm la stat, după-masă la privat sau separăm lucrurile? Asta e o chestiune legislativă, care trebuie tranșată în Parlamentul României. Și nu numai asta. De aia, să știți că noi nu am stat de la Suceava, au plecat foarte multe propuneri, așteptăm legislativul ca să hotărască. Nu depinde de noi.
Sorin Avram: Dar sînteți pentru separarea apelor?

Gheorghe Flutur: Da… Eu cred foarte mult în acest lucru, pentru că una este serviciul la stat, care este foarte bine plătit în momentul de față… Sînt adeptul concurenței, nu au decît să apară și clinici private. Și cît mai multe… Probema  asta a separării, să lucrezi ori la stat ori la privat, e o problemă care nu prea a avut curaj nimeni să ia taurul de coarne și să o rezolve. Ea trebuie discutată cu breasla, cu asociațiile profesionale din domeniul sănătății și închisă odată pentru totodeauna. Am fost adeptul majorării salariilor la medici în sistemul de stat. Automat și la privat același lucru. Și eu cred că trebuie tranșat. Și eu trebuie să optez. Mă duc la stat sau la privat. Uitați-vă în orașele mari, la Tîrgu Mureș de ce pleacă, la Cluj, pentru că există o concurență. Și atunci medicul din spitalul respectiv zice, dacă nu mă port bine cu pacientul se duce la concurența mea. Așa trebuie să funcționeze sănătos niște lucruri. Și eu, ca liberal, nu am cum să nu gîndesc în felul acesta.

Sorin Avram: Bun. Dar văd că e cu mănuși problema asta, pentru că e o problemă gingașă, într-adevăr. Dar vă întreb, așa, pe dumneavoastră, aceste clinici au niște autorizații eliberate  din partea autorităților locale? Nu întreabă nimeni după ce s-a întîmplat acum? Nimic? Nu se face o anchetă, o discuție?

Gheorghe Flutur: Aici rolul cel mai important trebuie să-l aibă DSP, jandarmul sănătății din teritoriu. El trebuie să spună: îți autorizez cabinet privat, policlinică privată. Sau nu îți autorizez. Sau ce condiții trebuie să ai, sau la mia de locuitori, dacă e nevoie. Eu cred că trebuie încurajat mediul privat  și să fie și spitale private. Așa cum am spus, ăla de recuperare eu îl văd foarte urgent. Însă, deocamdată se concentrează încă pe gestionarea acestor probleme. Și noi, în fiecare dimineață și seara, vedem unde mai sînt focare. Pentru că pînă nu demult am mai avut fie Sucevița, fie Vama, căminele de bătrîni ș.a.m.d. Dar, nu trebuie să așteptăm noul val, ca să se miște lucrurile. Însă, legislativ, Parlamentul ar trebui să ia în dezbatere foarte urgent aceste lucruri.

Sorin Avram: Domnule Flutur, pînă la urmă, dumneavoastră ați fost mulțumit că a fost conducere militară la Spitalul Județean?

Gheorghe Flutur: Era o necesitate. Eu nu mi-a dorit. Le spuneam medicilor și vă dau nume. Îl sunam pe doctorul Cîrlan (n.a. – Liviu Cîrlan, șeful UPU Suceava), pe doctorul Filip (n.a. – Florin Filip, fostul manager al Spitalului Județean). Domnilor, asumați-vă directorii interimari, că dacă nu o să vină militarii aici!? După aia au venit militarii, pentru că eu eram în spital cînd domnul doctor Filip a anunțat că nu face față, pleacă din funcție. Și eram disperat, pentru că eu eram unul din  pacienți. Dar erau vreo 700 și veneau mulți cu COVID și foarte gravi. Și am sunat premierul atunci. Și pe ministrul Sănătății. Și le-am spus să facă ceva. Și ne-au trimis conducere militară. Deci, a fost din necesitate. Părerea mea e că o echipă cum vine acum, care își asumă răspunderea, dacă venea atunci, nu aveam conducere militară. Dar trebuie un pic de autoritate. Mai ales în haos, cînd dispozitivul de cartele pentru prezență, la momentul ăla era așa, un fel de răzbunare. Aveau de plătit niște polițe unii altora. Și trebuia să fie puțină disciplină. Deci, a fost și partea bună a conducerii militare, care a pus oarecum pe orbită lucrurile. Normal, știți cum s-a văzut dinafară. Că nu s-a putut gestiona Suceava singură și a fost nevoie de Armată. Aici a mai fost o palmă dată Sucevei. Dar aveam nevoie de niște curajoși care să se implice. Chiar dacă te strici cu prietenul tău coleg de secție și tu îi ești șef în perioada aia. Domnule, stați așa că-i pandemie. Aici trebuie să respecți niște reguli, nu îți iei facultativ masca sau nu îți iei combinezon dacă vrei sau nu. Pentru că au fost și lucruri de genul acesta. Cînd mie îmi spunea  generalul Oprea (n.a. – secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Ionel Oprea, fost coordonator al activității spitalului din Suceava) că i-a amenințat că le face plîngeri la parchet unor cadre medicale, asistenți, că nu poartă combinezoane, că nu știu ce îl rodea la gît sau nu știu ce se întîmpla… Și noi vorbeam aici de foarte multe cazuri pe zi de coronavirus, ce să faci? Deci, a fost pînă la urmă și o necesitate.

Sorin Avram: Deci, a fost bine că a fost conducere militară?

Gheorghe Flutur: Din necesitate. Dar amintiți-vă că pînă la urmă așa s-a închis focarul. Treptat s-a stins. Îmi aduc aminte, ieșisem din  spital, stăteam de vorbă cu ei. Și începuseră să explodeze cazurile la centrele de la Sasca, Costîna și apoi alea private…

Sorin Avram: Acum mai sînt probleme la centre?

Gherghe Flutur: Nu, sînt închise focarele, dar sîntem foarte atenți … Ce ne spunea domnul general Oprea atunci era apocaliptic. Domnule, nu aveți medici, ce o să faceți, unde-i ducem? Și atunci făceam măsurători de temperatură, din trei în trei ore, ședințe pe telefon cu fiecare centru în parte, să nu ajungem cu ei la spital. Mai ales cei care erau bolnavi psihic. Gîndiți-vă cît de greu e de gestionat așa ceva. Ne-a ferit Dumnezeu și am gestionat problemele astea. Dar a fost o muncă cumplită ca să prevenim. A intrat virusul în aceste centre, că zonele sînt vulnerabile. Le luai declarații la salariați dacă vin din  zonă de focar sau au avut contacți… Dar, ce scriau ei acolo e una și ce era de fapt… Că era răspîndire ambientală…

Sorin Avram: Cînd se va putea, cînd vor permite vremurile, v-ați gîndit să faceți o întîlnire cu medicii militari, care nici nu se cunosc unii cu alții? Ei au lucrat împreună, militarii cu civilii, dar nu se cunosc, pentru că aveau măști.

Gheorghe Flutur: Da. Eu i-am spus directorului nou, Calancea. Vreau neapărat să avem o întîlnire cu medicii, cu șefii de secții, să facem și o trecere în revistă a ceea ce a fost și să încercăm să discutăm la rece. Ce nu a funcționat. Și eu vreau, care nu sînt de specialitate, să-mi explice epidemiologii ce nu a funcțjionat la spital, cum a putut să se întîmple, focarul ăla să explodeze așa. Noi am fost debutanți. Uitați-vă că acum Bucureștiul a depășit 3.000 de bolnavi,  foarte în față sînt Galațiul, Argeșul… Nu mai ține capul de afiș Suceava.  Dar, din păcate, am luat fața dureros. Startul a fost groaznic pentru noi. Am ținut două luni de  zile capul de afiș. Și de aici au fost și atacurile, toate concentrate.  Că vroiau o țintă și mai ales că… Culmea a fost că eram și bolnav. Pînă acum  două-trei săptămîni, însă, cu respirația am avut probleme foarte serioase… Acum stau și mă gîndesc, sper să mă țină Dumnezeu sănătos, dar mi-a fost și mie destul de frică. Nu la început, la început am fost curajos, dar după… Am avut o insuficiență pulomonară foarte urîtă. Mi-am făcut CT, să văd dacă plămînii sînt buni… Sînt curați… Acolo în zona stenozei bronșice am avut niște probleme…

Flutur: Noua conducerea a Spitalului Județean Suceava, energică, tînără, bine intenționată și hotărîtă, 9.0 out of 10 based on 2 ratings
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 9.0/10 (2 votes cast)
Administraţie
SAV-COM Suceava
General Construct - Anunturi angajare
Aeroportul International Stefan cel Mare Suceava
REVINE Suceava
Hornar de Bucovina
Locuri de munca in Romania
ROMFOUR - Transport international de persoane colete - auto pe platforma
Loial Impex Suceava