Galerie foto86 poze în acest set

Unul din obiectivele turistice de referință ale județului Suceava dar care din păcate încă duce lipsă de vizitatori este Biserica de lemn ”Sfântul Nicolae” din Broșteni, cunoscută și ca Biserica-muzeu „Ion Creangă”. Lăcașul de cult ortodox de o frumusețe aparte a fost construit în anul 1760 și beneficiază și de o clopotniță deosebită. Edificiul religios are hramul Sfântul Nicolae, sărbătorit la data de 6 decembrie, și a avut de-a lungul timpului dublu rol, de biserică parohială și școală. Între elevii care au învățat în această școală se numără și Ion Creangă, care a poposit la Broșteni în perioada 1848-1849. În prezent biserica de lemn are destinația de muzeu și din discuțiile cu preotul paroh stă mai mult închisă din lipsă de vizitatori deși găzduiește odoare bisericești de o valoare excepțională inclusiv obiecte care amintesc de marele scriitor Ion Creangă. Ansamblul bisericii „Sfântul Nicolae” din Broșteni a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015.

Tradiția locală vorbește de un haiduc pe nume Moglan, care a contribuit la construcția edificiului de lemn, oferind bani și haiduci ca mână de lucru

Biserica de lemn din Broșteni a fost ridicată din lemn de brad și tisă de către locuitorii satului Broșteni, ajutați fiind de locuitorii satelor vecine Lungeni și Neagra. Biserica a fost construită pe locul uneia mai vechi. Meșterii au fost frații Petru și Ioniță Erei, aduși din Bucovina. Pe ancadramentul pridvorului se descifrează, fragmentar, o inscripție în lemn care amintește de numele meșterilor: „Să se știe că această sfântă și dumnezeiască biserică, am făcut eu Erei Petru cu fratele meu Ioniță.”[9] Aceștia au realizat lucrarea sub îndrumarea unui călugăr numit Daniil de la Voroneț, în acea perioadă Broșteni făcând parte din Braniștea Voronețului. De asemenea, călugărul Daniil a dăruit locul pentru biserică și pentru livada și cimitirul din imediata vecinătate. Biserica a fost lucrată în întregime manual, din bardă și cuțitoaie, fără joagăr sau fierăstrău de mână. Cu toate acestea, a fost decorată cu înflorituri și diferite motive lucrate cu multă migală și răbdare, din cuțite, de către meșteri lemnari.[6]

Tradiția locală vorbește de un haiduc pe nume Moglan, care a contribuit la construcția edificiului de lemn, oferind bani și haiduci ca mână de lucru. O parte mai mică din sumele necesare au fost obținute de la enoriașii din satul Broșteni, destul de puțini la număr în acea perioadă. După finalizarea construcției lăcașului, același călugăr Daniil a contribuit parțial cu bani pentru odoare și cărți bisericești. Tot el, împreună cu fratele său pe care îl avea ca ucenic, au realizat picturile icoanelor confecționate din lemn de molid.[6] Odată cu biserica de lemn, în curte a fost ridicat și un turn clopotniță.

Prima școală din Broșteni

În anul 1840 la Broșteni a fost înființată prima școală de pe valea Bistriței. Școala lui Alecu Baloș (după cum era cunoscută) funcționa în pronaosul bisericii de lemn, unde inițial învățau 6 elevi, apoi, în etape succesive, până la 12 elevi. Primul dascăl a fost Nicolai (Niculai) Nanu, absolvent al Seminarului Socola din Iași în 1839. După rezultatele pe care le-a dat școala din Broșteni, din unele însemnări se poate trage concluzia că avea o cultură destul de vastă pentru acele vremuri. Pe lângă știința de carte mai avea și alte calități precum cea de cântăreț bisericesc. Cursurile durau cinci ani, iar absolvenții primeau un atestat pe baza căruia se puteau hirotonisi. În școală, pe lângă cunoștințele religioase, erau predate istoria, geografia și aritmetica.[10]

Nicolai Nanu a predat la Broșteni timp de zece ani, din 1840 până în 1850. Moare în 1851, fiind înmormântat în curtea bisericii de lemn. Pe vechea cruce de piatră a mormântului său se află o inscripție cu următorul text: „Aici odihnește Niculai Nanu, întâiul învățător în valea Bistriței, la școala lui Baloș din Broșteni 1840-1850.” În prezent liceul din localitate îi poartă numele.

Între elevii care au învățat la școala găzduită în pronaosul bisericuței de lemn se numără și renumitul scriitor Ion Creangă (1837-1889), care a poposit pentru scurt timp la Broșteni în 1848-1849, când avea vârsta de 12 ani.[11] L-a avut ca învățător pe Nicolai Nanu și se afla în grija Irinucăi, episod amintit în opera sa, Amintiri din copilărie: „…am să iau nepotul cu mine și am să-l duc la Broșteni, cu Dumitru al meu, la profesorul Nicolai Nanu, de la școala lui Baloș. Și-ți vedea voi ce-o scoate din băiet; că de ceilalți băieți ai mei, Vasile și Gheorghe, am rămas tare mulțămit, cât au învățat acolo… Zău, mare pomană și-a mai făcut Alecu Baloș cu școala ceea a lui, cine vrea să înțeleagă; și, Doamne, peste ce profesor înțelept și iscusit a dat. Așa vorbește de blând și primește cu bunătate pe fiecare, de ți-i mai mare dragul să te duci la el…”[12]

În 1883, cu ocazia vizitei regelui Carol I la Broșteni, s-a dat ordin ca vechea biserică de lemn să se acopere și să se păstreze ca un „scump odor bătrânesc” 

Biserica de lemn a fost folosită de enoriașii din Broșteni circa o sută de ani, până în 1865, când boierul Alecu Baloș (Balj) a contribuit la zidirea unei biserici mai mari, din piatră și cărămidă. Această biserică a existat până în anul 1917, când a fost dărâmată de trupele austro-ungare iar materialul a fost urcat cu funicularul pe dealul Afiniș pentru construirea de obiective necesare armatei în timpul Primului Război Mondial. Puținii locuitori rămași în sat au folosit iarăși vechea biserică de lemn timp de aproximativ opt ani, până în 1925, când a fost sfințită o nouă biserică de zid, de dimensiuni mai mari ca precedenta, ridicată lângă bisericuța de lemn și având același hram ca aceasta. În 1883, cu ocazia vizitei regelui Carol I la Broșteni, s-a dat ordin ca vechea biserică de lemn să se acopere și să se păstreze ca un „scump odor bătrânesc” în care să se strângă și să se adăpostească toate cărțile și lucrurile vechi din comună.[8] În anul 1950, biserica de lemn a fost transformată în muzeu sătesc de etnografie, artă populară și istorie locală.[13] În prezent bisericuța de lemn funcționează ca muzeu, motiv pentru care este cunoscută și sub denumirea Biserica-muzeu „Ion Creangă”, în timp ce biserica de zid din imediata vecinătate funcționează ca biserică parohială.

Arhitectura bisericii

Biserica de lemn din Broșteni este construită din bârne de brad cioplite în patru muchii și îmbinate în „coadă de rândunică”, cu întărituri din lemn de tisă și cuie forjate de meșteri fierari. Lăcașul a fost clădit pe o fundație din lespezi de piatră. Streașina largă este sprijinită pe console în retrageri decorate cu motivul rozetei. Acoperișul este înalt, cu pante repezi și are o învelitoare din draniță bătută în „solzi”.Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu un pridvor deschis pe latura de sud, deasupra căruia se înalță un turn clopotniță. Lungimea bisericii la interior este de 13.50 metri, iar lățimea în dreptul stranelor de 5 metri. De-a lungul timpului edificiul nu a fost supus modificărilor, forma actuală a monumentului fiind cea originală. Doar acoperișul a fost refăcut în mai multe rânduri, ultima oară în 2004. Intrarea în biserică se face din pridvor, printr-o ușă aflată în peretele sudic al pronaosului.

În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar.[14] Pridvorul situat în partea de sud-vest datează din aceeași perioadă cu biserica. El are o formă dreptunghiulară și este deschis pe trei laturi, având un parapet median din scânduri. Stâlpi cu secțiunea pătrată susțin cosoroaba și sunt racordați la grinda superioară prin câte două umerașe cu decupaj geometric. Pridvorul este acoperit cu un tavan casetat. Intrarea în pridvor se realizează printr-o ușă aflată pe latura sudică, de înălțimea parapetului median. Ușa prezintă la partea superioară un joc de arcade ce culminează la centru cu o cruce.[15] Deasupra intrării în pridvor se află o placă cu inscripția: „Biserica monument istoric 1760.” În pridvor se află o scară ce duce până la turnul clopotniță. Acesta se înalță deasupra pridvorului, desprinzându-se din acoperiș. La partea superioară turnul clopotniță este deschis, având înfățișarea unui foișor. Acoperișul turlei este din draniță și se sprijină pe opt stâlpi cu secțiunea pătrată.

Biserica nu este pictată pe interior. Iconostasul este lucrat după tradiție dintr-un singur lemn, cu pictură naivă, înfățișând scene precum „Cina cea de taină”, „Sfântul Nicolae” sau cele 12 praznice ortodoxe.[7] Picturile au fost executate de călugări-zugravi de la Schitul Durău.[8]

Sursă text. www.wikipedia.org

Frumoasa biserică de lemn din Broșteni unde a învățat Ion Creangă ”plânge” după turiști, 10.0 out of 10 based on 3 ratings
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (3 votes cast)
CulturalRecomandate
SAV-COM Suceava
A.I.T.I. Imobiliare Suceava
General Construct - Anunturi angajare
Aeroportul International Stefan cel Mare Suceava
REVINE Suceava
Hornar de Bucovina
Locuri de munca in Romania
ROMFOUR - Transport international de persoane colete - auto pe platforma
Loial Impex Suceava