Cuprins:

1. Cum a inceput scandalul?
2. Care sunt bancile implicate in intervalul de timp 2009-2014?
3. Care sunt clauzele abuzive din contractele de credit?
4. Cum ma pot judeca cu banca ?
5. Legislatie internationala protectie consumatori in relatia cu bancile?

 1.    Cum a inceput scandalul?

In anul 2010 consumatorul a inceput sa “deschida ochii” si sa citeasca contractele de credit.
BNR ne expunea si un ghid.
I. Studierea Contractului Existent
•        Subliniati text cu creionul fiecare fraza in care apar cuvintele (in orice forma): dobanda, comision, taxa, cost, rata.
•        Aflati care sunt valorile indicilor de referenta (EURIBOR/ROBOR/LIBOR pentru CHF sau USD) valabile la data semnarii contractului pentru a putea identifica marja in cazul contractelor care nu specifica in mod clar care este valoarea marjei*.

* Marja, conform legilor in vigoare, nu se poate modifica pe intreg parcursul contractului decat in cazul diminuarii acesteia din initiative Creditorului. Pentru a stabili marja unica si fixa a contractului, aceasta trebuie identificata de la momentul semnarii contractului pentru a ne asigura ca marja nu s-a schimbat in perioada derularii contractului.

II. Studierea OUG 50 / 2010 (in special articolele 7, 35, 36, 37, 38, 40, 41, 95) luand notite pentru orice referire care considerati ca se aplica si contractului dvs. (notati-va articolele relevante pe o hartie pentru a le avea la indemana). Pentru a vizualiza textul OUG 50/2010 click aici. De asemenea, puteti vizualiza recomandarile ANPC pentru clientii institutiilor bancare publicate in data de 13.09.2010.

III. Mers la Banca

1.    Solicitati actul aditional; acesta trebuie sa fie NEAPARAT completat special cu datele dvs. de client (numar contract, datele dvs. de identificare, tipul creditului, moneda, suma etc.), fiind datat cu data din ziua respectiva, avand stampila bancii si semnatura persoana care vi-l inmaneaza (altfel, ulterior nu veti putea demonstra ca este actul aditional al dvs.); pastrati cu mare atentie documentul in original si folositi doar copii ale acestuia pentru a nu deteriora in niciun fel actul;

2.    Studiati actul aditional punct cu punct si comparati cu datele din contractul initial si revederile OUG 50/2010; Daca sunt neclaritati cereti lamuriri pana cand intelegeti pe deplin ce anume vi se propune sa semnati; Daca tot nu va este clar, luati exemplarul dvs. (completat cu datele dvs. personale de catre reprezentantul bancii, ale contractului de credit, datat, cu stampila bancii si semnatura reprezentantului bancii) pentru a-l studia acasa si a-l confrunta cu textul OUG 50 / 2010 si alte materiale informative la care aveti acces (online);
3.    Daca vi se cere sa semnati ca ati luat la cunostinta de actul aditional, scrieti pe exemplarul care ramane la Banca urmatoarele: “Astazi, (data), mi-a fost prezentat la solicitare actul aditional pe care l-am parcurs pe scurt pentru prima oara. Imi rezerv dreptul de a-l accepta sau refuza in urmatoarele zile in termenul precizat de OUG 50/2010. In lipsa raspunsului meu nu permit bancii declararea abuziva a acceptului tacit si astfel modificarea contractului fara obtinerea in scris a acordului meu in calitate de parte semnatara a contractului”;
4.    Mergeti acasa si studiati problema pana cand ajungeti la o concluzie si apoi intoarceti-va la sediul bancii pentru a semna actul aditional sau pentru a solicita reformularea acestuia (asa cum este descris mai jos, la pasul numarul 5).
5.    Daca ati inteles pe deplin ce anume va propune banca in actul additional si nu sunteti de acord, depuneti o reclamatie in acest sens la sediul bancii*, luati numar de inregistrare de la registratura bancii, faceti o copie si pentru dvs. (inclusiv numar inregistrare) si notati-va numele reprezentatului bancii cu care ati stat de vorba;

IV. Depus sesizare la ANPC

1.    Daca considerati ca banca deja a incalcat prevederile OUG 50 / 2010 (de exemplu: nu ati primit nici pana in prezent notificarea de a merge la banca pentru consultarea actului aditional, sau forma actului additional propusa de banca incalca prevederile OUG 50/2010), dupa ce ati depus o reclamatie la sediul bancii, mergeti si depuneti o sesizare si la ANPC in care le relatati pe scurt cursul evenimentelor si atasati o copie a reclamatiei depuse la sediul bancii.

2.    Vezi sediile ANPC aferente zonei tale.

V. Actionat in Instantele Judecatoresti (individual sau ca parte a unui grup).

Foarte important de mentionat sunt urmatoarele:
•        Banca nu are voie sa penalizeze sau sa declare creditul scadent in cazul in care clientul refuza semnarea actului aditional in forma propusa de banca (conform OUG 50 / 2010 art. 40 alin. (4) lit. b) “creditorul poate rezilia sau denunta unilateral contractul ori poate penaliza consumatorul în cazul afectarii reputatiei creditorului);
•        Clientii care nu au intarzieri de plata dar au obtinut restructurari in baza diminuarii veniturilor beneficiaza de toate prevederile OUG 50/2010 in baza art. 2 alin (2) lit. g): “contracte de credit referitoare la amânarea, cu titlu gratuit, a platii unei datorii existente, neîntelegându-se prin acestea contractele de restructurare, reesalonare etc.”
•        In tot acest timp trebuie sa achitati integral ratele lunare pentru ca prevederile OUG 50/2010 nu se aplica in cazul in care, conform art. 6 lit.a), “consumatorul si-a încalcat deja obligatiile cuprinse în contractul de credit initial”;
•        Pana cand nu obtineti o decizie in instanta care suspenda platile lunare sau declara modificarile aduse contractului de catre banca la care aveti creditul ca neavand suport legal, trebuie sa continuati platile lunare asa cum banca le va emite;

Ce ar trebui sa gasesc intr-un Act Aditional:

In functie de DOBANDA creditului:
1.        Dobanda Fixa
2.        Anularea clauzei “Banca isi rezerva dreptul…”;
3.        Plafonarea comisionul de rambursare in avans la max. 1% din soldul creditului la acel moment;
4.        Art 36: Precizarea unui comision unic pentru serviciile prestate de
Banca la cererea Clientului;
5.        Art. 36: Eliminarea comisionului de risc (daca este cazul);
6.        Art. 36: Eliminarea comisionului de administrare credit DACA platim si un comision de administrare cont curent (limitarea acestuia la strict nivelul costurilor bancii cu acel cont curent cf. Art. 35 alin. (2);
7.        Art. 35: Eliminarea comisionului de depunere numerar pentru plata ratelor la credit, indiferent daca depunerea se efectueaza de catre titular sau de catre o alta persoana;
8.        Art. 35: Eliminarea comisionului de retragere a sumelor trase din credit.

3.    Dobanda Variabila

1.        Definirea forumulei de calcul = (Marja + Indice) (EURIBOR – credite in EUR / ROBOR – credite in RON sau LIBOR CHF – credite in CHF);
2.        Precizarea exacta a frecventei si valorilor indicilor cu care se va actualiza rata dobanzii pe parcursul derularii creditului;
3.        Eliminarea comisionul de rambursare in avans;
4.      Art 36: Precizarea unui comision unic pentru serviciile prestate de Banca la cererea Clientului;
5.           Art. 36: Eliminarea comisionului de risc (daca este cazul);
6.        Art. 36: Eliminarea comisionului de administrare credit DACA platim si un comision de administrare cont curent (limitarea acestuia la strict nivelul costurilor bancii cu acel cont curent cf. Art. 35 alin. (2);
7.     Art. 35: Eliminarea comisionului de depunere numerar pentru plata ratelor la credit, indiferent daca depunerea se efectueaza de catre titular sau de catre o alta persoana;
8.        Art. 35: Eliminarea comisionului de retragere a sumelor trase din credit.
Scenarii Dobanda – Posibile Interpretari in Baza OUG 50/2010

Cazul 1: credite pe care consumatorii le stiau ca fiind cu dobanda fixa (chiar daca rata lunara le-a crescut sau NU de la acordare si pana in prezent)
•        Daca in contract se mentioneaza faptul ca dobanda este fixa atunci:
o        poate actiona in judecata Banca pentru recuperarea sumelor pe care le-a platit in plus;
o        solicita Bancii in scris cu numar de inregistrare de la registratura Sucursalei conformarea contractului prevederilor OUG 50/2010;
•        Daca in contract nu se mentioneaza faptul ca dobanda este fixa atunci:
o        poate depune reclamatie (cu numar de inregistrare luat de la registratura sucursalei + numele reprezentantului bancii cu care a stat de vorba) pentru ca a fost inselat la semnarea contractului de credit; copia impreuna cu detaliile se trimit si catre ANPC pentru sanctionarea Bancii;
o        trece la calcularea dobanzii variabile (marja + indice): identifica marja = din dobanda inscrisa in contract scade valoarea indicelui de referinta (EURIBOR/ROBOR/LIBOR) valabila la data semnarii contractului initial; la marja astfel calculata se va adauga valoarea indicelui (EURIBOR/ROBOR/LIBOR) valabila la data semnarii actului aditional;

Cazul 2: credite cu dobanda variabila dar care nu au precizat cum anume variaza (“dobanda de referinta a bancii”)
•        Daca exista precizata in contract o parte fixa (“dobanda de referinta a bancii la care se adauga un procent fix”)
o        Noua rata a dobanzii este formata din Marja + Indice (EURIBOR/ROBOR/LIBOR); marja reprezinta partea fixa mentionata in contract, astfel ca se va considera marja bancii ca fiind procentul fix mentionat in contract + valoarea indicelui corespunzator monedei creditului valabila la data semnarii actului aditional;
•        Daca nu exista in contract nici o alta precizare in afara de “dobanda de referinta a bancii”:
Se identifica valoarea initiala a ratei dobanzii inscrisa in contract (inclusiv din graficul de rambursare atasat contractului); apoi se cauta valoare indicelui in functie de moneda creditului (EURIBOR/ROBOR/LIBOR) si se scade din valoarea dobanzii; astfel rezulta marja fixa ce trebuie inscrisa in contract;

Cazul 3: credite cu dobanda fixa pe perioada determinate si apoi variabila
•        Din momentul in care dobanda a devenit variabila se procedeaza ca si in cazurile 1 si 2; se identifica fraza care se refera la cum anume se determina variabilitatea dobanzii si se aplica formulele de calcul mentionate si mai sus:
1.        “dobanda de referinta bancii de la momentul intrarii pe dobanda variabila”:
§        Interpretare 1: marja = 0% (nu este specificata dar OUG 50/2010 impune exprimarea variabilitatii dobanzii in functie de marja; daca aceasta nu este precizata in contract inseamna ca are valoare zero);
§        Interpretare 2: marja = dobanda de referinta a bancii la momentul la care aceasta devenea variabila din care se scade valoarea indicelui de referinta a monedei creditului (EURIBOR/ROBOR/LIBOR) la momentul intrarii dobanzii in perioda de variabilitate;
2.        “dobanda de referinta a bancii la care se adauga X puncte procentuale”:
§        X puncte procentuale reprezinta “marja fixa”/”marja bancii” (partea fixa a dobanzii variabile care nu se poate modifica pe parcursul rambursarii creditului – conform Legii); la aceasta se adauga exclusiv valoarea indicelui de referinta in functie de moneda creditului din present (EURIBOR/ROBOR/LIBOR);

Cazul 4: credite cu dobanda variabila care au o formula vaga de calcul a dobanzii (“marja fixa + indicele de referinta al bancii”)
•        Indicele de referinta al bancii se transforma in indicele de referinta in functie de moneda creditului (EURIBOR/ROBOR/LIBOR). OUG 50 / 2010 (Cele mai Importante Elementele).

Definirea Termenilor (!Inclusiv a dobanzii fixe / art. 12)

Art. 7. – În sensul prezentei ordonante de urgenta, termenii si expresiile de mai jos semnifica dupa cum urmeaza:
1. consumator – persoana fizica ce actioneaza în scopuri care se afla în afara activitatii sale comerciale sau profesionale;
2. contract de credit – contract prin care un creditor acorda, promite sau stipuleaza posibilitatea de a acorda unui consumator un credit sub forma de amânare la plata, împrumut sau alte facilitati financiare similare, cu exceptia contractelor pentru prestarea de servicii în mod continuu sau pentru furnizarea de bunuri de acelasi fel, atunci când consumatorul plateste pentru asemenea servicii sau bunuri în rate, pe durata furnizarii lor;
3. contract de credit legat – un contract de credit în care sunt întrunite, în mod cumulativ, urmatoarele conditii:
a) creditul în cauza serveste exclusiv finantarii unui contract care are ca obiect furnizarea anumitor bunuri sau prestarea unui anumit serviciu;
b) contractul de credit si contractul de achizitie de bunuri sau servicii formeaza, din punct de vedere obiectiv, o unitate comerciala;
4. costul total al creditului pentru consumatori – toate costurile, inclusiv dobânda, comisioanele, taxele si orice alt tip de costuri pe care trebuie sa le suporte consumatorul în legatura cu contractul de credit si care sunt cunoscute de catre creditor, cu exceptia taxelor notariale; costurile pentru serviciile accesorii aferente contractului de credit, în special primele de asigurare, sunt incluse daca încheierea contractului de servicii este obligatorie pentru obtinerea creditului însusi sau pentru obtinerea acestuia în concordanta cu clauzele si conditiile prezentate;
5. creditor – persoana juridica, inclusiv sucursalele institutiilor de credit si a institutiilor financiare nebancare din strainatate care desfasoara activitate pe teritoriul României, care acorda sau se angajeaza sa acorde credite în exercitiul activitatii sale comerciale sau profesionale;
6. dobânda anuala efectiva – costul total al creditului pentru consummator exprimat ca procent anual din valoarea totala a creditului, inclusive costurile prevazute la art. 73, dupa caz;
7. descoperit de cont – contract de credit explicit pe baza caruia un creditor pune la dispozitia unui consumator fonduri care depasesc soldul curent al contului curent al consumatorului;
8. descoperit de cont cu aprobare tacita – „descoperit de cont”, acceptat în mod tacit, prin care un creditor pune la dispozitia unui consummator fonduri care depasesc soldul curent al contului curent al consumatorului sau „descoperitul de cont” convenit;
9. intermediar de credit – persoana fizica sau juridica care nu actioneaza în calitate de creditor si care, în cursul exercitarii activitatii sale comerciale sau profesionale, în schimbul unui onorariu, ce poate lua forma pecuniara sau orice alta forma de plata convenita, desfasoara cel putin una din urmatoarele activitati:
a) prezinta sau ofera consumatorilor contracte de credit;
b) ofera asistenta consumatorilor prin organizarea de activitati pregatitoare privind contractele de credit, altele decât cele de la lit.a);
c) încheie contracte de credit cu consumatorii în numele creditorului;
10. intermediarul de credit cu titlu auxiliar – persoana, fizica sau juridica, care realizeaza activitatea de intermediere de credite cu titlu auxiliar activitatii sale principale.
11. rata dobânzii aferente creditului – rata dobânzii exprimata ca procent fix sau variabil aplicat anual sumei trase din credit;
12. rata fixa a dobânzii aferente creditului – convenirea de catre parti în contractul de credit asupra unei singure rate a dobânzii aferente creditului pentru întreaga durata a contractului de credit sau asupra mai multor rate a dobânzii aferente creditului pentru termene partiale aplicând exclusiv un procentaj fix specific. În cazul în care nu sunt stabilite toate ratele dobânzii aferente creditului în contractul de credit, se considera ca rata dobânzii aferente creditului este fixa numai
pentru termenele partiale pentru care ratele dobânzii aferente creditului sunt stabilite exclusiv printr-un procentaj fix specific convenit în momentul încheierii contractului de credit;
13. valoarea totala a creditului – plafonul sau sumele totale puse la dispozitie pe baza unui contract de credit;
14. valoarea totala platibila de catre consumator – suma dintre valoarea totala a creditului si costul total al creditului pentru consumator;
15. suport durabil – orice instrument care permite consumatorului sa stocheze informatii care îi sunt adresate personal, în asa fel încât acestea sa fie accesibile pentru consultare în viitor pe o perioada de timp adecvata scopului informatiilor, si care permite reproducerea fidela a informatiilor stocate;
16. unitate comerciala – se considera ca exista unitate comerciala într-una din urmatoarele situatii:
a) furnizorul sau prestatorul de servicii finanteaza el însusi creditul pentru consumator;
b) creditul este finantat de un tert iar creditorul foloseste serviciile furnizorului sau ale prestatorului pentru încheierea contractului de credit sau pentru pregatirea acestuia;
c) bunurile respective sau prestarea unui anumit serviciu sunt specificate în mod expres în contractul de credit.

Comisioane si Costuri Credit

Art. 35.
(1) Fara a aduce atingere prevederilor legale privind modificarea dobânzii, pe parcursul derularii contractului de credit:
a) se interzice majorarea comisioanelor, taxelor, tarifelor, spezelor bancare sau a oricaror altor costuri aferente contractului, cu exceptia costurilor impuse prin legislatie;
b) se interzice introducerea si perceperea de noi taxe, comisioane, tarife, speze bancare sau orice alte costuri aferente contractului, cu exceptia costurilor specifice unor servicii suplimentare solicitate în mod expres de consumator, neprevazute în contract si care nu erau oferite consumatorilor la data încheierii acestuia. Aceste costuri neprevazute vor fi percepute numai pe baza unor acte aditionale acceptate de consumator. Sunt exceptate costurile impuse prin legislatie;
c) se interzice perceperea unui comision de depunere numerar pentru plata ratelor la credit, indiferent daca depunerea se efectueaza de catre titular sau de catre o alta persoana;
d) se interzice perceperea unui comision de retragere pentru sumele trase din credit;

(2) Costurilor aferente contului curent nu le sunt aplicabile obligatiile prevazute la alin. (1) lit. a). Costurile aferente contului curent trebuie sa corespunda costurilor efective ale creditorului, sa se limiteze la acoperirea acestora si sa nu conduca la obtinerea de venituri suplimentare pentru acesta.

(3) Pentru orice modificare a nivelului costurilor creditului, potrivit conditiilor contractuale, creditorul este obligat sa notifice consumatorul în scris sau, la cererea expresa a consumatorului, prin alta modalitate stabilita de acesta si agreata de creditor, si va pune la dispozitia acestuia un nou tabel de amortizare/grafic de rambursare.

Lista Comisioane/Costuri Permise

Art. 36. – Pentru creditul acordat, creditorul poate percepe numai: comision de analiza dosar, comision de administrare credit sau comision de administrare cont curent, compensatie în cazul rambursarii anticipate, costuri aferente asigurarilor, dupa caz, penalitati, precum si un comision unic pentru servicii prestate la cererea consumatorilor;

Dobanda Variabila si Marja

Art. 37. – În contractele de credit cu dobânda variabila se vor aplica urmatoarele reguli:
a) dobânda va fi raportata la fluctuatiile indicilor de referinta EURIBOR/ROBOR/LIBOR/rata dobânzii de referinta a BNR, în functie de valuta creditului, la care creditorul poate adauga o anumita marja, fixa pe toata durata derularii contractului;
b) marja dobânzii poate fi modificata doar ca urmare a modificarilor legislative care impun în mod expres acest lucru;
c) în acord cu politica comerciala a fiecarei institutii de credit, prin exceptie de la prevederile lit. b), valoarea marjei si valoarea indicilor de referinta pot fi reduse;
d) formula dupa care se calculeaza variatia dobânzii trebuie indicata în mod expres în contract, cu precizarea periodicitatii si/sau a conditiilor în care survine modificarea ratei dobânzii, atât în sensul majorarii, cât si în cel al reducerii acesteia;
e) elementele care intra în formula de calcul a variatiei dobânzii si valoarea acestora vor fi afisate pe site-urile si la toate punctele de lucru ale creditorilor.

Calcul Rate Lunare

Art. 38. – Calculul ratei lunare a dobânzii/comisioanelor se va face:
a) fie pe baza anului calendaristic de 365 sau 366 de zile în cazul anului bisect, luând în calcul la numaratorul fractiei formulei, numarul efectiv de zile cuprins între scadente, iar la numitorul aceleiasi fractii, 365 sau 366 de zile, dupa caz;
b) fie luând în calcul la numaratorul fractiei numarul 30 zile, iar la numitorul fractiei numarul 360.
(2) Dobânda penalizatoare se aplica la suma ce reprezinta credit restant si, dupa caz, la sumele restante prevazute în contract, altele decât cele aferente creditului.
(3) Rata dobânzii aplicabila în cazul creditelor restante nu poate depasi cu mai mult de 2 puncte procentuale rata dobânzii aplicata atunci când creditul nu înregistreaza restanta, în cazul în care consumatorul sau sotul/sotia acestuia se afla în una din urmatoarele situatii: somaj, sufera o reducere drastica a salariului, concediu de boala prelungit, divort, deces. Prin reducere drastica a salariului se întelege o reducere de cel putin 15% din valoarea acestuia.

Modificari NEpermise prin Lege

Art. 40. – (1) Sunt interzise clauzele contractuale care dau dreptul creditorului sa modifice unilateral clauzele contractuale fara încheierea unui act aditional, acceptat de consumator.
(2) Creditorul trebuie sa poata face dovada ca a depus toate diligentele pentru informarea consumatorului cu privire la semnarea actelor aditionale.
(3) În cazul modificarilor impuse prin legislatie, nesemnarea de catre consumator a actelor aditionale prevazute la alin (1) este considerate acceptare tacita. În acest caz, se interzice introducerea în actele aditionale a altor prevederi decât cele impuse prin legislatie. Introducerea în actele aditionale a oricaror altor prevederi decât cele impuse prin legislatie sunt considerate nule de drept.
(4) Se interzice introducerea în contractele de credit a clauzelor prin care:
a) consumatorul este obligat sa pastreze confidentialitatea prevederilor si a conditiilor contractuale;
b) creditorul poate rezilia sau denunta unilateral contractul ori poate penalize consumatorul în cazul afectarii reputatiei creditorului.
(5) Creditorii nu au dreptul sa refuze încasarea ratelor în moneda în care s-a acordat creditul.

Modificarea Contractelor si Acceptul Tacit

Art. 41. – (1) Orice notificare cu privire la modificarea continutului clauzelor contractuale referitoare la costuri va fi transmisa consumatorilor cu cel putin 30 de zile înainte de aplicarea acestora.
(2) Consumatorul are la dispozitie un termen de 15 zile de la primirea notificarii pentru a comunica optiunea sa de acceptare sau de neacceptare a noilor conditii.
(3) Neprimirea unui raspuns din partea consumatorului în termenul mentionat anterior nu este considerata acceptare tacita si contractual ramâne neschimbat.
(4) În cazul în care consumatorul nu accepta noile conditii, creditorul nu are dreptul de a penaliza consumatorul sau de a declara creditul scadent.

Art. 95. – (1) Pentru contractele aflate în curs de derulare, creditorii au obligatia ca, în termen de 90 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei ordonante de urgenta, sa asigure conformitatea contractului cu dispozitiile prezentei ordonante de urgenta.
(2) Modificarea contractelor aflate în derulare se va face prin acte aditionale în termen de 90 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei ordonante de urgenta.
(3) Creditorul trebuie sa poata face dovada ca a depus toate diligentele pentru informarea consumatorului cu privire la semnarea actelor aditionale.
(4) Se interzice introducerea în actele aditionale a altor prevederi decât cele din prezenta ordonanta de urgenta. Introducerea în actele aditionale a oricaror altor prevederi decât cele impuse de prezenta ordonanta de urgenta sunt considerate nule de drept.
(5) Nesemnarea de catre consumator a actelor aditionale prevazute la alin. (2) este considerata acceptare tacita.

In 2011 surpriza:intervine political si aceste dispozitii nu se aplica. Din anul 2011 apar si primele procese cu bancile si de atunci exista peste 5000 de dosare castigate de catre consumatori. Este mult, este putin haideti sa vedem?
Numărul total al românilor care au cel puţin un credit la bancă a ajuns, la finele lunii iunie, la 4,5 milioane ceea ce reprezintă aproape 50% din totalul populaţiei active. Mai mult, motiv de îngrijorare pentru BNR,
media de credite pe cap de român împrumutat este de 1,7. Peste 500.000 de mii de români au cel puţin trei credite(două la bănci şi unul la o Instituţie Financiară Nebancară), arată un document al BNR. „Îndatorarea semnificativă şi rapidă a populaţiei în ultimii ani reclamă o monitorizare atentă, având în vedere că nu există o experienţă la nivelul gospodăriilor în gestionarea unor stocuri importante de datorii bancare de-a lungul unui întreg ciclu de afaceri şi cu precădere în faza descendentă a acestuia, iar evoluţiile actuale sunt preocupante”, precizează specialiştii BNR în raportul asupra stabilităţii financiare.

Este putin in raport cu numarul creditelor,dar este foarte important ca exista doar 22 de hotarari castigate de catre banca in intervalul 2011-2014.

 2.    Care sunt bancile implicate in intervalul de timp 2009-2014?

Băncile în cauză sunt:
•        Banca Comercială Română,
•        OTP Bank
•        Raiffeisen Bank
•        Volksbank România abuzive.
•        Banca Românească
•        Credit Europe Bank IFN

 3.    Care sunt clauzele abuzive din contractele de credit?

Lista clauzelor abuzive din contractele comerciale
Sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care:
a) dau dreptul comerciantului de a modifica unilateral clauzele contractului, fără a avea un motiv întemeiat care să fie precizat în contract. Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor în temeiul cărora un furnizor de servicii financiare îşi rezervă dreptul de a modifica rata dobânzii plătibile de către consumator ori datorată acestuia din urmă sau valoarea altor taxe pentru servicii financiare, fără o notificare prealabilă, dacă există o motivaţie întemeiată, în condiţiile în care comerciantul este obligat să informeze cât mai curând posibil despre aceasta celelalte părţi contractante şi acestea din urmă au libertatea de a rezilia imediat contractul.
b) obligă consumatorul să se supună unor condiţii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reală să ia cunoştinţă la data semnării contractului;
c) obligă consumatorul să îşi îndeplinească obligaţiile contractuale, chiar şi în situaţiile în care comerciantul nu şi le-a îndeplinit pe ale sale;
d) dau dreptul comerciantului să prelungească automat un contract încheiat pentru o perioadă determinată, prin acordul tacit al consumatorului, dacă perioada limită la care acesta putea să îşi exprime opţiunea a fost insuficientă;
e) dau dreptul comerciantului să modifice unilateral, fără acordul consumatorului, clauzele privind caracteristicile produselor şi serviciilor care urmează să fie furnizate sau termenul de livrare a unui produs ori termenul de executare a unui serviciu;
f) dau dreptul comerciantului să constate unilateral conformitatea produselor şi serviciilor furnizate cu prevederile contractuale;
g) dau dreptul exclusiv comerciantului să interpreteze clauzele contractuale;
h) restrâng sau anulează dreptul consumatorului să pretindă despăgubiri în cazurile în care comerciantul nu îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale;
i) obligă consumatorul la plata unor sume disproporţionat de mari în cazul neîndeplinirii obligaţiilor contractuale de către acesta, comparativ cu pagubele suferite de comerciant;
j) restrâng sau interzic dreptul consumatorului de a rezilia contractul, în cazurile în care:
– comerciantul a modificat unilateral clauzele menţionate la lit. e);
– comerciantul nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale;
k) exclud sau limitează răspunderea legală a comerciantului în cazul vătămării sau decesului consumatorului, ca rezultat al unei acţiuni sau omisiuni a comerciantului privind utilizarea produselor şi serviciilor;
l) exclud dreptul consumatorului de a întreprinde o acţiune legală sau de a exercita un alt remediu legal, solicitându-i în acelaşi timp rezolvarea disputelor în special prin arbitraj;
m) permit în mod nejustificat impunerea unor restricţii în administrarea probelor evidente de care dispune consumatorul sau solicitarea unor probe care, potrivit legii, fac obiectul unei alte părti din contract;
n) dau dreptul comerciantului să transfere obligaţiile contractuale unei terte persoane – agent, mandatar etc., – fără acordul consumatorului, dacă acest transfer serveşte la reducerea garanţiilor sau a altor răspunderi faţă de consumator;
o) interzic consumatorului să compenseze o datorie către comerciant cu o creanţă pe care el ar avea-o asupra comerciantului;
p) prevăd ca preţul produselor este determinat la momentul livrării sau permit vânzătorilor de produse ori furnizorilor de servicii dreptul de a creşte preţurile, fără ca, în ambele cazuri, să acorde consumatorului dreptul de a anula contractul în cazul în care preţul final este prea mare în raport cu preţul convenit la momentul încheierii contractului. Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor de indexare a preţurilor, atât timp cât sunt legale, cu condiţia ca metodă prin care preţurile variază să fie descrisă în mod explicit;
r) permit comerciantului obţinerea unor sume de bani de la consumator, în cazul neexecutării sau finalizării  contractului de către acesta din urmă, fără a prevedea existenţa compensaţiilor în suma echivalentă şi pentru consumator, în cazul neexecutării contractului de către comerciant;
s) dau dreptul comerciantului să anuleze contractul în mod unilateral, fără să prevadă acelaşi drept şi pentru consumator;
t) dau dreptul comerciantului să înceteze contractul încheiat pentru o durată nedeterminată fără o notificare prealabilă rezonabilă, cu excepţia unor motive întemeiate. Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor prin care furnizorul de servicii financiare îşi rezervă dreptul de a dispune în mod unilateral încetarea unui contract încheiat pe o perioadă nedeterminată şi fără o notificare prealabilă în cazul unui motiv întemeiat, cu condiţia ca furnizorul sa fie obligat să informeze imediat celelalte părţi contractante.

 4.    Cum ma pot judeca cu banca ?

IN PRIMUL RAND TREBUIE SA STITI CA VA PUTETI JUDECA CU BANCA PE CLAUZE
ABUZIVE DACA NU SUNTETI EXECUTAT/A SILIT DE BANCA
Cum verific daca sunt executat silit de banca sau un srl caruia i s-a cesionat creanta?
Intru pe portal.just.ro si caut la judecatoria de la domiciliu/resedinta dvs. Introduceti numele complet al dvs. si vedeti daca apare vreun dosar de executare.Daca nu apare puneti parcurge

PASUL 1.
Daca sunteti executat/a silit atunci veti depune DOAR CONTESTATIE LA EXECUTARE IN TERMEN DE 15 ZILE DE LA DATA INCUVIINTARII SILITE SAU DATA CAND ATI PRIMIT SOMATIA DE EXECUTARE.
Daca primiti o simpla notificare din parte bancii sau firmei care a cumparat creanta puteti parcurge PASUL 1
Exista o dilema antejudiciara:particip si astept la un proces colectiv.
ANPC sau actionez singur sau in proces comun nepublic?
ANPC intr-adevar daca depune o cerere comuna poate modifica, anula toate contractele bancii respective,insa pana acum ANPC a depus doar individual astfel de actiuni.
Sfatul nostru este sa actionati fara a mai astepta actiunea ANPC.
ACESTE DISPOZITII SE APLICA DACA CONSUMATORUL ESTE PERSOANA FIZICA SI NU FIRMA.DACA ESTE FIRMA SE POATE DESCHIDE UN PROCES PE CODUL CIVIL, EXISTAND HOTARARI CASTIGATE SI PE FIRMA PENTRU CLAUZE ABUZIVE.
PASUL 1
Chem in judecata banca.
PASUL 2
Ce inseamna o clauze abuziva  si cand pot sa actionez in instanta banca? Potrivit avocatului Colţuc Marius Vicenţiu, sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care:
1. dau dreptul băncii de a modifica unilateral clauzele contractului, fără a avea un motiv intemeiat care sa fie precizat în contract.
2. obligă consumatorul să se supună unor condiţii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reală să ia cunoştinţă la data semnării contractului;
3. obligă consumatorul să îşi îndeplinească obligaţiile contractuale, chiar şi în situaţiile în care banca nu şi le-a îndeplinit pe ale sale;
4. dau dreptul băncii să prelungească automat un contract încheiat pentru o perioadă determinată prin acordul tacit al consumatorului, dacă perioada-limită la care acesta putea să îşi exprime opţiunea a fost insuficientă;
5. dau dreptul băncii să modifice unilateral, fără acordul consumatorului, clauzele privind caracteristicile produselor şi serviciilor care urmează să fie furnizate sau termenul de livrare a unui produs ori termenul de executare a unui serviciu;
6. dau dreptul băncii să constate unilateral conformitatea produselor şi serviciilor furnizate cu prevederile contractuale;
7. dau dreptul exclusiv băncii să interpreteze clauzele contractuale;
8. restrâng sau anulează dreptul consumatorului să pretindă despăgubiri în cazurile în care profesionistul nu îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale;
9. obligă consumatorul la plata unor sume disproporţionat de mari în cazul neîndeplinirii obligaţiilor contractuale de către acesta, comparativ cu pagubele suferite de bancă;
10. restrang sau anuleaza dreptul consumatorului de a denunţa sau de a rezilia unilateral contractul, în cazurile in care:
– banca a modificat unilateral clauzele prevăzute la clauza 5);
– banca nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale;
– banca a impus consumatorului, prin contract, clauze referitoare la plata unei sume fixe în cazul denunţării unilaterale;
11. exclud sau limitează răspunderea legală a profesionistului în cazul vătămării sau decesului consumatorului, ca rezultat al unei acţiuni sau omisiuni a bănciii privind utilizarea produselor şi serviciilor;
12. exclud dreptul consumatorului de a întreprinde o acţiune legală sau de a exercita un alt remediu legal, solicitându-i în acelaşi timp rezolvarea disputelor în special prin arbitraj;
13. permit în mod nejustificat impunerea unor restricţii în administrarea probelor evidente de care dispune consumatorul sau solicitarea unor probe care, potrivit legii, fac obiectul unei alte părţi din contract;
14. dau dreptul profesionistului să transfere obligaţiile contractual unei terţe persoane – agent, mandatar etc. -, fără acordul consumatorului, dacă acest transfer serveşte la reducerea garanţiilor sau a altor răspunderi faţă de consumator;
15. interzic consumatorului să compenseze o datorie către bancă cu o creanţă pe care el ar avea-o asupra băncii;
16. prevăd ca preţul produselor este determinat la momentul livrării sau permit vânzătorilor de produse ori furnizorilor de servicii dreptul de a creşte preturile, fără ca, în ambele cazuri, să acorde consumatorului dreptul de a anula contractul în cazul în care preţul final este prea mare în raport cu preţul convenit la momentul încheierii contractului.
17. permit băncii obţinerea unor sume de bani de la consumator, în cazul neexecutarii sau finalizarii contractului de către acesta din urma, fără a prevedea existenţa compensaţiilor în sumă echivalentă şi pentru consumator, în cazul neexecutării contractului de către bancă;
18. dau dreptul băncii să anuleze contractul în mod unilateral, fără să prevadă acelaşi drept şi pentru consumator;
19. dau dreptul băncii să înceteze contractul încheiat pentru o durată nedeterminată fără o notificare prealabilă rezonabilă, cu excepţia unor motive întemeiate.
PASUL 3
Unde depune cererea de chemare in judecata?
Daca este depusa de ANPC sau asociatie de consumatori: „Instanţa competentă să soluţioneze acest gen de cauze este tribunalul de la domiciliul sau, după caz, sediul profesionistului, iar împotriva hotărârii astfel pronunţate se poate exercita numai calea de atac a apelului, care va fi judecat de către curtea de apel.
Daca depun singur sau proces comun nepublic:
Judecatoria de la sediul central sau al sucursalei al bancii.Sentinta este supusa apelului la tribunal si recursul la Curtea de Apel Judecatoria Art. 94 CPC
Judecatoriile judeca:
1. in prima instanta, urmatoarele cereri al caror obiect este evaluabil sau, dupa caz, neevaluabil in bani:
a) cererile date de Codul civil in competenta instantei de tutela si de familie, in afara de cazurile in care prin lege se prevede in mod expres altfel;
b) cererile referitoare la inregistrarile in registrele de stare civila, potrivit legii;
c) cererile avand ca obiect administrarea cladirilor cu mai multe etaje, apartamente sau spatii aflate in proprietatea exclusiva a unor persoane diferite, precum si cele privind raporturile juridice stabilite de asociatiile de proprietari cu alte persoane fizice sau persoane juridice, dupa caz;
d) cererile de evacuare;
e) cererile referitoare la zidurile si santurile comune, distant constructiilor si plantatiilor, dreptul de trecere, precum si la orice servituti sau alte limitari ale dreptului de proprietate prevazute de lege, stabilite de parti ori instituite pe cale judecatoreasca;
f) cererile privitoare la stramutarea de hotare si cererile in granituire;
g) cererile posesorii;
h) cererile privind obligatiile de a face sau de a nu face neevaluabile in bani, indiferent de izvorul lor contractual sau extracontractual, cu exceptia celor date de lege in competenta altor instante;
i) cererile de imparteala judiciara, indiferent de valoare;
j) orice alte cereri evaluabile in bani in valoare de pana la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea partilor, profesionisti sau neprofesionisti;
2. in prima si ultima instanta, cererile privind creante avand ca obiect plata unei sume de bani de pana la 2.000 lei inclusiv;
3. caile de atac impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate, in cazurile prevazute de lege;
4. orice alte cereri date prin lege in competenta lor.
DACA DEPUNETI CEREREA PE LEGEA 193/2000 ATUNCI ESTE SCUTITA DE TAXA JUDICIARA DE TIMBRU.DACA DEPUNETI PE CODUL CIVIL SE TIMBREAZA CU APROXIMATIV 10% DIN VALOARE
PASUL 4
Ce scriu in cererea de chemare in judecata?
Este foarte greu ,aproape imposibil sa gasiti un model pe internet.Va sfatuim sa nu folositi un model prestabilit si sa faceti actiune pentru problema dvs. cu ajutorul unui avocat specializat in procese banci.

Sunt contractele de credit bancar de retail contracte de adeziune, ne-negociate?
• Contractele de credit de reatail sunt contracte pre-formulate, in baza unui model care se impune bancii romanesti – subsidiara a unei banci straine care, in calitate de societate dominanta, isi impune vointa, intersul si strategia, transportindu-le in contractele bancii cu tertii prin instrumentalizarea acesteia in vederea atingerii propriilor scopuri; vointa bancii romanesti – subsidiara a bancii straine nu este decat aparent vointa sa, iar interesul sau in contract este subsumat interesului general al grupului de societati din care face parte banca romaneasca;
• Regulamentul BNR nr.3/2007 : orice produs bancar nou este supus BNR, in vederea validarii; normele interne ale bancilor, inclusiv cele relative la circuitul contractului de credit de retail in interiorul bancii, in vederea tratarii lui din perspectiva riscului sunt, conform regulilor Basel II (implementate in dreptul bancar roman incepind cu decembrie 2006), supuse aprobarii prealabile a BNR; avem, asadar, de-a face cu un contract – tip, un standard pe care il valideaza BNR inainte de a fi pus in vinzare; in orice caz, conditiile generale de afaceri, care sunt integrate oricarui contract luat in mod individual, sunt indubitabil contracte de adeziune, intrucit ele nu se negociaza, acceptarea lor fiind o conditie pentru a inchieia orice contracte cu banca;
• Contractul in sine este importat din sistemul informatic al bancii, unde este integrat un model de contract pe baza caruia se completeaza orice contract; sistemul informatic al bancii lasa in mod voit spatii goale in zona numelui si a altor date de identificare ale clientului, in zona dobinzii si in zona garantiilor suplimentare; in rest, toate celelalte clauze sunt importate din contractul tip, fixat in sistemul informatic al bancii; cel care vinde creditul nu poate modifica acest contract-tip si, in consecinta, nu poate negocia contractul cu clientul;
• Vointa clientului se rezuma la a semna sa nu contractul; singura optiune este de a alege intre diferite tipuri standard de contracte (ca la supermarket), optiune care este si ea controlata de banca, intrucit banca este cea care stabileste scoringul/ratingul clientului, elemente in functie de care, dupa analiza dosarului (pentru care banca incaseaza un comision consistent), banca indica clientului tipul de credit in care se incadreaza conform ratingului;
• Vointa consumatorului, chiar atit de redusa ca optiuni, este in plus alterata de timpul scurt in care trebuie sa semneze contractul; dupa aprobarea creditului de catre banca, aprobare care se da dupa „analiza dosarului” (ceea ce dureaza uneori 2-3 saptamani) mai ramin clientului citeva zile sau ore pentru analiza si eventual negociere, intrucit semnarea contractului de achizitie sau achizitia in sine este iminenta; cel mai grav vointa clientului este alterata la creditele ipotecare, unde refuzul de a semna ar putea duce la pierderea avansului platit de client in ante-contractul de vinzare-cumparare incheiat pentru imobilul ce ar urma sa fie finantat cu acel credit;
• Procesul de fata nu se refera la procente (in primul rind pentru ca nu se intemeiaza pe contract, ci pe lege); in proces se cere constatarea clauzelor abuzive care permit bancii sa modifice aceste procente; asadar, chiar daca s-ar sustine ca a existat totusi o negociere a procentelor de dobinda/comision de risc, caracterul ne-negociat al contractului subzista, intrucit clauzele care sunt negociabile sunt cele care permit bancii controlul total al executarii contractului si transferul tuturor riscurilor pe seama clientului;
• Banca insasi recunoaste ca acest contract este unul de adeziune, prin documentele depuse la dosar.
Contine contractul de credit de consum clauze care provoaca un dezechilibru semnificativ?
• Toate riscurile contractului sunt in sarcina consumatorului. Toate pierderile, inclusiv cele care nu sunt din vina clientilor (criza, impreviziune) sunt suportate de client. Situatia initiala – si-asa afectata masiv de clauzele abuzive – se agraveaza dat fiind ca intre timp s-a ivit criza economica, pentru care numai clientul raspunde, nu si banca;
• Dobinda, desi ar trebui sa fie fixa in conformitate cu clauzeleb contractuale si cu legea, este variabila in functie de vointa bancii sau de fluctuatiile pietei financiare, intrucit printr-o clauza abuziva banca si-a asigurat variatia dobinzii in functie de acest element exterior vointei clientului, dar pe care banca il aplica si il interpreteaza dupa cum are interes;
• Se percepe un comision de administrare, de risc, de monitorizare a riscului sau de rezerva minima obligatorie, platibil lunar si aplicat la soldul creditului;
• Se percepe o taxa pentru o polita de asigurare emisa de o societate aleasa de banca;
• Sunt constituite garantii, atit materiale, cit si personale sau constituite de terti;
• Se cer garantii suplimentare in caz de devalorizare a celor initiale;
• Se percep penalitati de intirziere;
• Contractul de credit este titlu executoriu, ceea ce absolva banca de
stresul unui proces de dretp comun in care sa se obtina un titlu
executoriu contra consumatorului;
• Creditul este cesionabil catre recuperatorii de creanta, fara acordul clientului; in cazul in care cesionarul este o subsidiara sau o afiliata a bancii, nici macar nu mai este necesara notificarea clientului;
• Pentru orice incident de plata, consumatorul este trimis pe lista neagra a debitorilor rau platnici, atit la Biroul de credit, ci si la Centrala Riscurilor Bancare de la BNR, cu consecinta excluderii clientului respectiv de la orice forma de creditare pe urmatorii 4-7 ani.

Caracterul abuziv este prezumat conform art. 4 din Legea 193/2000 precum si de anexa la aceasta
• Clauza relativa la dobinda este sub efectul prezumtiei de clauza abuziva, deoarece nu este clar exprimata in contract; intr-un text, contractul spune ca dobinda este fixa pe toata durata contractului, dar la un alineat imediat urmator se arata ca banca poate, totusi, sa modifice in mod unilateral dobinda, in functie de conjunctura economica; adica dobinda ar trebui sa fie fixa, dar prin vointa unilaterala a bancii devine variabila;
• Comisionul este o dobinda ascunsa; dovada este declaratia financiara a VBR pe anul 2009, unde comisionul este inregistrat la venituri din dobinzi; comisionul nu poate fi considerat un pret al banilor, caci „pretul” banilor este dobinda; iar daca acest comision ar fi considerat un pret al banilor, prezumtia de caracter abuziv ar fi si mai puternica, intrucit pentru aceeasi prestatie/serviciu, banca incaseaza doua preturi;
• Comisionul este de n%, platibil lunar (dar nu se stie daca este pe an sau pe luna ori pe zi; cu toata aceasta neclaritate, banca il incaseaza luna de luna, de la inceputul contractului) si aplicat la valoarea initiala a contractului sau la soldul creditului;
• Prezumtia de clauza abuziva poate fi ridicata doar prin dovada scrisa, facuta de banca, a caracterului negociat al contractului, si nu doar a unuia sau altuia dintre detaliile contractului (art. 4 alin.3, teza a doua: daca un comerciant pretinde ca o clauza standard preformulata a fost negociata direct cu consumatorul, este de datoria lui sa prezinte probe in acest sens; asadar, proba nu se poate face nici cu martori, nici cu interogatoriul si, cu atit mai putin, cu expertiza, caci acestea nu sunt probe prezentate de banca, ci provocate de banca; o proba nu poate fi prezentata daca nu pre-exista prezentarii);
• Nu intra sub incidenta prezumtiei de caracter abuziv clauzele referitoare la pretul marfii sau la tariful serviciului, cu conditia ca pretul sa fie clar si usor intelgibil pentru un om cu un nivel de cunostinte mediu (bunul simt comun) – art. 4 alin.6; daca pretul nu e clar exprimat, atunci prezumtia redevine aplicabila; in orice caz, contractual de credit bancar este o varianta de imprumut; el nu are pret (pentru ca banii nu sunt marfa) si nici tarif (pentru ca imprumutul nu este un seriviu prestat clientului) si, in consecinta, nu se poate sustine excluderea acestuia de la aplicabilitatea art. 4.
Dobinda ar trebui sa fie fixa
• Asa trebuie sa fie interpretat contractul („dobinda este fixa, pe toata perioada contractului”)
• Cind tipul de dobinda nu este clar specificat in contract, se prezuma ca dobinda este fixa, intrucit o astfel de interpretare este in favoarea celui care se obliga.
Comisionul de risc este abuziv
• Este, de fapt, o dobinda mascata;
• Este platit pentru aceeasi prestatie pentru care se plateste deja dobinda;
• Este inregistrat ca atare in contabilitatea bancii, ca „venituri din dobinzi”;
• Este menit sa asigure banca in contra riscului dat de portofoliul sau de credite neperformante, ceea ce inseamna ca riscul bancii din aceste credite neperformante nu este suportat nici de banca, nici de debitorii neperformanti, ci de debitorii bun-platnici, asa cum sunt si reclamantii;
• Ca acest comision este stabilit printr-o clauza abuziva rezulta si din faptul ca, pina la momentul actionarii in judecata si chiar si ulterior, reclamantii nu au avut nici un incident de plata; desi, normal, ar fi trebuit ca banca sa restituie aceasta suma acumulata cu titlu de commission de risc (pentru ca riscul nu s-a intimplat niciodata), suma nu a fost si nu va fi restituita decit ca urmare a obligarii la restituire in cazul cistigarii acestui proces.
F. Bancile au mai fost sanctionate
• De instante (o jurisprudenta relevanta este decizia Curtii de Apel Bacau nr.2/2011, pe care a publicat-o intr-un post mai vechi)
• De ANPC (cazuri, mai ales in 2010, sunt multiple; comisionul de risc, de exemplu, a fost invariabil considerat abuziv anul trecut)
• De BNR (unele banci au fost sanctionate in chestiunea comisionului de rezerva minima obligatorie)
• De Comisia Europeana si de Curtea de Justitie a Uniunii Europene (speta Clubul Lombard) Jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la clauzele abuzive folosite de bancile austriece in contractele de credit de retail, ca practica de tip cartelar, concertata la nivel de sistem bancar, precum si la raspunderea societatii – mama pentru fapta anticoncurentaiala a filialei sale.
PASUL 5
Am castigat sau pierdut procesul
Prima teza:
Daca am castigat procesul si am solicitat sume de bani incasate ilegal de catre banca atunci ar trebui sa punem urgent in executare hotararea data in prima instanta.Vom lua legatura cu un executor competent-este competent cel din raza Curtii de Apel Bucuresti.
Nu trebuie sa neglizati apararea in caile de atac sau sa renuntati la serviciului avocatului ales.
A doua teza.
Analizati pertinent de ce s-a pierdut.
Ar fi bine sa nu schimbati avocatul daca va explica pertinent ca a pierdut.Daca aveti informatii lapidare de la avocat sau nu raspunde la telefon trebuie schimbat.
PASUL 6
Ideal ar fi sa mergeti la termenele de judecata personal.

 5.    Legislatie internationala protectie consumatori in relatia cu bancile?

În dreptul european, cadrul principal de reglementare este conferit de Directiva 1993/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, Directiva 2008/48/CE privind contractele de credit pentru consumatori și de abrogare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului; Directiva 2009/22/CE privind acţiunile în încetare în ceea ce priveşte protecţia intereselor consumatorilor. Anul acesta a fost adoptată Directiva 17/2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri immobile rezidenţiale şi de modificare a Directivelor 2008/48 şi 2013/36/UE şi a
Regulamentului UE nr. 1093/2010.
În dreptul intern, Directiva 1993/13/CEE a fost transpusă prin Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. Ultima modificare a legii, adusă prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul
de procedură civilă, care a reglementat posibilitatea formulării aşa-numitor acţiuni colective în încetare, a devenit aplicabilă începând cu data de 1 octombrie 2013. Directiva 2008/48/CE a fost transpusă prin OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. Referitor la recenta Directiva 17/2004, până la data de 21 martie 2016, statele membre sunt obligate să transpună în legislaţia internă această directivă, aplicabilă însă numai contractelor de credit existente înainte de această dată. De asemenea, recenta modificare a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judecătorească, prin Legea nr. 296/2013, a creat cadrul pentru înfiinţarea unor tribunale specializate să judece anumite litigii, inclusiv cele privind protecţia consumatorilor.