MOPAN Suceava

Puternicul rege Xerxes al Persiei își trimisese mesagerii în toată Grecia să ceară pământ și apă, simbolurile supunerii, însă generalul atenian Temistocle i-a răspuns brutal, în stilul său propriu: a ucis solul pentru că a îndrăznit să facă o asemenea cerere nerușinată în limba greacă.

Furios, Xerxes s-a hotărât să îi cucerească pe aceia care se dovediseră într-atât de necugetați încât să i se opună. În scurt timp, Xerxes a adunat o armată imensă, estimată de Herodot la 2.641.610 oameni, însă redusă de către istoricii moderni la cifra mai modestă de 200 000.

Pentru a traversa din Asia Mică în Grecia, a construit două poduri de vase peste Hellespont, însă după ce valurile le-au distrus, în cursul unei furtuni, a ordonat pedepsirea mării cu trei sute de lovituri de bici. Pe urmă a aruncat o pereche de cătușe în apă și a rostit cu emfază: „Apă nerecunoscătoare, stăpânul tău te condamnă să fii pedepsită pentru că l-ai ofensat fără motiv. Xerxes, regele, va trece peste tine, indiferent dacă vei consimți sau nu!” Între timp, însă, furtuna trecuse și armata sa a traversat pe un nou pod.

În ciuda ligii defensive formate de orașele-stat grecești, perșii au înaintat nestingherit. În luna august a anului 480, i-au înfrânt pe spartanii care au luptat eroic la Termopile, deschizând calea către Atena, pe care atenienii o abandonaseră, lăsând doar Acropole puternic fortificată. În curând și aceasta a căzut, toți apărătorii ei fiind uciși.

Generalii greci adunați la sfat se certau, ca întotdeauna, în privința tacticii de urmat. Unii voiau să se retragă în Corint, în vreme ce Temistocle susținea vehement o luptă navală. După o demonstrație îndelungată, se pare că atenianul a câștigat disputa, dar numai după ce amenințase că își retrage și corăbiile, și oamenii. Dar, la 22 septembrie, a apărut un nou subiect de controversă, de această dată Temistocle riscând chiar și mai mult.

A trimis un sclav cu un mesaj secret la Xerxes: Temistocle este de partea ta și restul grecilor sunt gata să o rupă la fugă. Atacă acum, cât încă nu sunt hotărâți ce să facă, și vei obține o mare victorie. Cum aflase și de la propriii spioni despre disensiunile din tabăra grecilor, Xerxes a crezut mesajul lui Temistocle și a lansat atacul. Iar grecii, brusc, nu au mai avut de ales și au fost obligați să lupte. Planul strălucit al lui Temistocle era să ademenească flota perșilor în strâmtoarea îngustă dintre portul Pireu și Salamina, unde dușmanul nu ar fi avut loc pentru manevre. Fiindu-le superiori grecilor cu un raport de peste doi la unu, 1.000 de galere ale lui Xerxes au căzut în cursa întinsă de grec.

Potrivit lui Herodot, Temistocle a întârziat acțiunea finală până în momentul în care „de obicei, apare o briză puternică dinspre larg, care provoacă valuri înalte în strâmtoare, valuri care nu prezentau nici un pericol pentru corăbiile cu coca mai plată, cum aveau grecii, dar care erau primejdioase pentru corăbiile încete și greoaie ale perșilor, cu pupa și punțile înalte, făcându-le vulnerabile la atacurile grecilor”.

Grecii i-au hărțuit pe invadatorii perși șapte ore fără sfârșit. Triremele grecești treceau pe lângă galerele dușmane, rupându-le vâslele, apoi reveneau și le izbeau în plin sau le abordau. La căderea serii, 300 de corăbii persane zăceau scufundate pe fundul mării, față de numai 40 pierdute de greci.

Xerxes rămăsese pe uscat, în tronul său din aur așezat pe un promontoriu, pentru a-și urmări triumful. În timp ce tot mai multe dintre corăbiile sale se scufundau, aliata lui, Artemisia, regina din Halicarnas, a atacat și a scufundat o triremă inamică, la care regele s-a văitat: „Bărbații mei au devenit femei, iar femeile, bărbați”. Înfrânt și temându-se să nu rămână blocat în Grecia, Xerxes s-a grăbit să ajungă înapoi în Persia, lăsându-și armata în urmă, să realizeze pe uscat ceea ce nu reușise pe mare. Însă în luna august a anului următor, această armată persană a fost distrusă în bătălia de la Plataea.

Bătălia de la Salamina a reprezentat mult mai mult decât prima mare bătălie navală din istorie. Cu victoria de la Plataea, s-a pus capăt amenințării persane pentru un secol și jumătate, până când Alexandru cel Mare avea să cucerească definitiv Imperiul Persan, în anul 331 î.Hr.

Mai mult de-atât, i-a salvat pe greci de despotismul oriental, lăsându-i liberi săși dezvolte sistemele democratice și idealurile filosofice care au marcat, dea tunci, întreaga civilizație occidentală.

După cum s-a exprimat istoricul Will Durant: „A făcut Europa posibilă”.

Tot la 23 septembrie:

63 î.Hr.: Se naște împăratul roman Augustus.

1779: Exact înainte să se scufunde, corabia căpitanului american John Paul Jones, Bon Homme Richard, capturează corabia britanică Serapis.

1938: Prim-ministrul britanic Neville Chamberlain zboară la München, pentru o întâlnire cu Hitler.

1939: Moare părintele psihanalizei, Sigmund Freud.

 

Geo Alupoae, critic de teatru.

Grecii salvează lumea occidentală la Salamina (480 î.Hr.), 10.0 out of 10 based on 1 rating
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (1 vote cast)
Cultural
SAV-COM Suceava
MOPAN Suceava
FACOS Suceava
Edofier Fier Forjat
Castiga premii zilnice cu factura electronica din contul E.ON Myline
Jidvei - vinuri albe romanesti de calitate
Jidvei - vinuri albe romanesti de calitate
A.I.T.I. Imobiliare Suceava
General Construct - Anunturi angajare
Aeroportul International Stefan cel Mare Suceava
REVINE Suceava
Hornar de Bucovina
Locuri de munca in Romania
ROMFOUR - Transport international de persoane colete - auto pe platforma
Loial Impex Suceava