În această zi a anului 1585, la Roma, cu numai două luni înaintea aniversării a 83 de ani, a murit unul dintre cele mai contradictorii personaje din secolul al XVI-lea, papa Grigore al XIII-lea.

Grigore s-a născut în 1502, la Bologna, ca Ugo Buoncompagni. A urmat cursurile celebrei universități din oraș, cea mai veche din Europa, și apoi a predat tot aici jurisprudența. Tocmai cunoștințele sale juridice l-au adus pe Buoncompagni în atenția papei Pius al IV-lea, care l-a trimis la Conciliul de la Trento, adunarea ecumenică care a reformat profund Biserica Romano-Catolică, aflată sub atacul protestant.

Buoncompagni a continuat să urce încet în ierarhia bisericească, până când, în luna mai 1572, a fost ales papă, cu numai 37 de zile înaintea împlinirii vârstei de 70 de ani.

În ciuda unei tinereți destul de aventuroase (în vremea când locuise la Bologna i se născuse un băiat), Buoncompagni s-a dedicat binelui spiritual și mai ales secular al Bisericii. A luat numele de Grigore, probabil în onoarea predecesorului său întru cele sfinte, Grigore I, care deținuse această funcție cu un mileniu mai înainte.

Cheltuielile iresponsabile ale lui Grigore al XIII-lea au adus Biserica într-o situație de haos financiar, iar reputația sa a avut grav de suferit de pe urma nepotismului (pe doi dintre nepoții săi i-a făcut cardinali).

Însă ne amintim de el mai ales pentru eforturile sale susținute de suprimare a protestantismului abia apărut. A trimis de două ori mici armate în Irlanda pentru a-i sprijini pe catolicii irlandezi în revolta lor împotriva reginei protestante Elisabeta a Angliei și este de notorietate faptul că a sărbătorit măcelărirea hughenoților francezi, în timpul masacrului din Noaptea Sfântului Bartolomeu, poruncind organizarea unui Te Deum la Roma.

A comemorat evenimentul printr-o medalie care înfățișează un înger ținând o cruce în mână în timp ce doboară hughenoții la pământ cu sabia. Pe reversul medaliei se află efigia lui Grigore. Însă Grigore a avut și o latură mai pașnică.

În 1574, a construit monumentalul Palat Quirinale, ca refugiu de vară unde putea să scape de căldura sufocantă de la Roma și de malaria endemică, dar l-a transformat, în curând, în reședința papală oficială, așa cum a și rămas până în 1870. Astăzi este palatul prezidențial al Italiei.

De asemenea, a comandat construirea frumoaselor fântâni din Piazza del Pantheon și din Piazza del Popolo. Însă cea mai notabilă realizare a lui Grigore este cea care continuă să ne afecteze pe toți, în fiecare zi.

În secolul al VI-lea, omonimul său dăduse lumii stilul muzical gregorian, iar în 1582, Grigore al XIII-lea ne-a dat calendarul gregorian și a decretat că toți anii vor începe cu data de 1 ianuarie.

Tot la 10 aprilie:

1829: Se naște fondatorul Armatei Salvării, William Booth.

1864: Arhiducele Maximilian al Austriei este încoronat ca împărat al Mexicului.

1919: Liderul revoluționar mexican Emiliano Zapata este împușcat de trupele guvernului mexican.

1925: F. Scott Fitzgerald publică romanul „The Great Gatsby” (Marele Gatsby).

Geo Alupoae, critic de teatru.