Ana Birchall (foto), deputata PSD care a initiat, alaturi de alti 131 de deputati si senatori ai PSD, PNL, PP-DD, UDMR si minoritati, o lege de modificare a OUG 50 care permite conversia creditelor din valuta in lei fara costuri suplimentare, spune ca guvernul a dat aviz pozitiv acestei initiative legislative care, potrivit unui studiu de impact al BNR, ar provoca bancilor pierderi insemnate, de 16,4 miliarde lei dupa primii 5 ani de aplicare. Legea ar afecta puternic si solvabilitatea sistemului bancar, care ar scadea cu 7 puncte, de la 17% in prezent sub 10%, adica sub pragul minim impus de BNR.

Proiectul de lege, adoptat deja de Senat, (vezi legea in Fisiere) a fost dezbatut astazi in comisia de finante-banci din Camera Deputatilor, unde si-au exprimat punctele de vedere partile implicate si afectate: initiatoarea Ana Birchall, reprezentantii BNR, ai Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), ai Protectiei Consumatorilor (ANPC), ai consumatorilor (Asociatia de protectie a consumatorilor) si Ministerului Finantelor.

“Guvernul a emis astazi un punct de vedere favorabil pentru adoptarea proiectului, mi-a confirmat acum ministrul bugetului, Darius Valcov, (care a participat si el la sedinta comsiei de buget-finante)”, a spus Birchall.

Legea prevede posibilitatea celor care au credite in valuta sa le converteasca in lei sau in alta moneda “fara costuri si comisioane suplimentare”, ceea ce inseamna, conform interpretarii bancior si BNR, ca imprumuturile in valuta, majoritatea in euro, pot fi schimbate in lei sau in alta valuta, la acelasi nivel al dobanzii, in conditiile in care creditele in euro au dobanzi mai mici decat cele in lei.

De exemplu, daca ai un credit in euro cu o dobanda de 4%, poti sa-l schimbi in lei, cu aceeasi dobanda, chiar daca dobanzile la creditele in lei sunt mai mari cu cateva puncte, adica in jur de 6% la creditele ipotecare si de 10% la cele de consum.

Posibilitatea oferita de lege de a se face si conversia in alte valute, nu doar in lei, ar putea determina clientii bancilor sa speculeze evolutia unor monede, cum ar fi dolarul, de la care se asteapta o apreciere in viitor, avertizeaza bancherii.

Motiv pentru care BNR cere ca legea sa prevada conversia creditelor in valuta doar in lei, nu si in alte monede.

Virgil Dascalescu, sef serviciu institutii financiare din cadrul BNR, a declarat, in cadrul sedintei comisiei din Camera Deputatilor, ca nu trebuie sa rezulte avantaje economice nici pentru debitori nici pentru banci in urma conversiei, ceea ce inseamna ca valoarea creditului trebuie sa ramana neschimbata.

Ana Birchall a spus insa, pentru Bancherul.ro, ca legea nu se refera la mentinerea dobanzii creditului, ci doar a comisioanelor suplimentare aferente conversiei.

In acelasi timp, ea spune ca este de acord cu modificarea proiectului astfel incat sa se permita conversia creditelor in valuta doar in lei, nu si in alte valute, asa cum prevede forma adoptata de Senat, in acord cu recomandarea BNR.

Legea ar putea contine si “jurisprudenta” rambursarii creditelor in CHF la cursul din data acordarii

Pe de alta parte, deputata PSD, avocat de profesie, va propune ca legea sa fie completata cu o alta prevedere, care sa respecte jurisprudenta europeana in materie, inclusiv recenta decizie a Tribunalului Galati, care a emis o decizie definitiva privind rambursarea unui credit in franci elvetieni (CHF) la cursul din data acordarii creditului, nu la data conversiei. (Si asta in ciuda faptului ca atat contractul de credit cat si o directiva europeana prevede ca nu se poate face conversia la cursul din data acordarii creditului ci la data conversiei).

De altfel, si in legea initiata de Birchall se prevede conversia la cursul din data efectuarii conversiei, “daca in contractul de credit nu se specifica altfel”. Aceasta prevedere, spune Birchall, ar putea determina bancile sa efectueaze conversia la un curs convenabil pentru consumator.

In cazul creditelor in franci insa, adauga ea, situatia e diferita, intrucat cursul CHF s-a apreciat cu peste 100%, ceea ce a afectat puternic clientii bancilor.

“Este o masura de echitate sociala, intrucat creditele neperformante au ajuns o problema sociala inRomania, si in acelasi timp venim in intampinerea Directivei europene 17/2014, pe careRomaniaeste obligata sa o adopte pana in 2016″, a spus Birchall.

ARB spune ca legea nu respecta directiva europeana

Asociatia Romana a Bancilor (ARB), prin presedintele executiv al acesteia, Florin Danescu, a declarat insa, in cadrul sedintei comisiei, ca proiectul de lege incalca prevederile directivei europene invocata de Ana Birchall in mai multe privinte, in principal prin faptul ca se aplica retroactiv, adica si creditelor aflate in derulare, nu doar celor ce vor fi incheiate incepand cu anul 2016.

“Art. 23 alin 5 din directiva prevede ca statele membre pot sa reglementeze mai in detaliu imprumuturile in moneda straina, cu conditia sa nu fie aplicata cu efect retroactiv. La art. 43 se prevede ca directiva nu se aplica contractelor de credit inainte de 31 martie 2016”, a spus Danescu.

El a precizat ca potrivit estimarilor bancilor, anumite articole in forma legii adoptata de Senat au potentialul de a provoca pierderi insemnate sectorului bancar. “De exemplu, o eventuala conversie in dolari a creditelor in euro, conform asteptarilor privind o apreciere a dolarului american in raport cu euro, ar provoca bancilor pierderi semnificative, de 2 miliarde lei in primii cinci ani dupa adoparea legii.”

Pe de alta parte, a adaugat Danescu, ”conversia in lei a unui credit in valuta fara a implica costuri sau garantii suplimentare din partea debitorului duce la urmatoarele concluzii: diferenta generata de pastrarea marjei aferenta creditului initial precum si cele generate de mentinerea ratei dobanzii specifice creditului initial, pentru evitarea de costuri suplimentare pentru debitori, conduc la pierderi estimate de sistemul bancar la 14,4 miliarde lei.”

In aceste conditii indicatorul de solvabilitate pe sistemul bancar ar cobori in 2019, peste 5 ani, la 9,8%, cu aproximativ 7 punce procentuale, sub limita de solvabilitate recomandata in prezent de BNR, de 10%, a adaugat presedintele executiv al ARB.

Eliminarea riscului valuar pentru client nu inseamna transferarea acestui risc la banci, a mai spus Danescu.

“Riscul valutar nu este eliminat deloc, dimpotriva, naste pericole foarte mari in viitor pentru toti cei care au credite in valuta sau in orice alta moneda, generand posibilitatea ca in orice alt moment, in mod repetat, orice consumator sa schimbe moneda creditului in alta valuta, inclusiv valute exotice, intrucat legea nu se stipueaza de cate ori poti face conversia unui credit”.

Convertirea unui credit genereaza costuri suplimenare, inclusiv cu garantiile, taxe notariale, costuri care nu sunt ale bancii, astfel ca in urma unor conversii frecvente, bancile vor trebui suporte alte costuri, care nu sunt prinse in studiul de impact facut de BNR, a mai spus Danescu.

Proiectul de lege urmeaza sa fie dezbatut de deputati si saptamana viitoare, inainte de a fi trimis spre aprobare Parlamentului.

Ce a spus Ana Birchall:

“Este o masura pentru consumatorii care au credite intr-o moneda straina alta decat moneda nationala, fata de majorarea ratelor bancare cauzata inclusiv de fluctuatiile cursului de schimb valutar, care nu numai ca este necesara, dar este si o masura de echitate sociala.

Noi venim in intampinarea directivei europene nr. 17 din 2014, deci orice discutii privind transpunerea prevederilor directivei sunt fara obiect din punctul meu de vedere.

Conform prevederii legislative, semnata de parlamentari din toate grupurile parlamentare, creditele se pot schimba in lei sau in orice alta moneda, se aplica atat pentru creditele in derulare, dar si pentru creditele noi, se aplica atat pentru persoanele fizice cat si pentru persoanele juridice, fara costuri suplimentare sau dobanzi suplimentare sau comisioane sau garantii aditionale, si asa se prevede si in aceasta directiva europeana invocata, iar Romania este obligata sa transpuna aceasta directiva, astfel ca noi venim in intampinarea acestei directive.

Mai mult decat atat, bancile sunt obligate sa-si informeze clientii atunci cand se depaseste rata lunara cu 20% si sa vina in intampinerea debitorilor, pentru ca vorbim in majoritatea cazurilor de debitori de buna credinta, care nu vor sa fie restantieri la plata creditelor bancare ci pur si simplu sunt in imposibilitatea de a-si mai achita aceste rate pentru ca fie s-a majorat rata exclusiv datorita fluctuatiilor de schimb valutar fie peste noapte colegii de la PDL, sub guvernarea Basescu-Boc, le-au taiat veniturile romanilor cu 25%, in realitate 40%, or aceste venituri erau bugetate in majoritatea cazurilor ca fiind parte din bugetul unei familii de a plati rata la banca.

Mai mult decat atat, consumatorii au dreptul sa ceara o simulare de costuri. Creditele pot fi rambursare anticipat dar este un drept, nu o obligatie.

Cursul la care se face conversia se stabileste intre consumator si banca, daca nu este prevazut altfel in contract.

Pentru ca stiu ca si dumneavoastra sunteti in asentimentul meu ca trebuie sa adoptam cat mai rapid aceasta lege, care pana la urma rezolva o problema sociala in Romania, pentru ca neplata ratelor bancare, practic creditele neperformante, au devenit o problema sociala in Romania.

V-as invedera si recenta jurisprudenta in materie, inclusiv o decizie a Tribunalului din Galati, care se refera la creditele in franci elvetieni, care din punctul meu de vedere incepe sa faca practica juridica in Romania, fiind o decizie executorie. De aceea am si o completare la lege pe aceasta problema punctuala.

Am fost informata ca guvernul a emis un punct de vedere favorabil de admitere, astazi s-a decis in sedinta de guvern, am fost informata de catre ministrul bugetului.

Am vazut ca sunt anumite observatii ale BNR, putem sa le discutam pe fond, sunt binevenite dar din punctul nostru de vedere ele fac mai mult obiectul unor norme de aplicare decat sa fie prevazute in lege ca atare, dat fiind si o anumita formalitate a legii, trebuie sa tinem cont ca nu putem sa incarcam o lege cu tot felul de definitii, acestea sunt in normele de aplicare.

In consecinta, v-as ruga sa dam un raport favorabil de adoptare astazi, astfel incat sa ajunga cat mai repede in plen si astfel sa rezolvam o problema sociala inRomania. Am ascultat foarte multe puncte de vedere, credeti-ma ca in elaborarea acestei initiative m-am consultat cu sistemul bancar si sentimentul este ca este necesara o astfel de lege.

Sigur ca speculatii vor fi tot timpul, ca unii n-o sa-si plateasca creditul, dar aici vorbim de debitori de buna credinta, pentru ca cei de rea credinta vor gasi portite in neaplicarea legii. Dar va rog sa retineti ca neplata ratelor bancare e o problema sociala, sunt milioane de oameni care stau cu frica in san ca vor fi executati slilit si-si vor pierde casele.

Legea va avea un impact bugetar pozitiv, pentru ca daca oamenii raman proprietari in casa lor isi vor plati impozitul pe cladire, nu cred ca e in interesul nimanui sa se transforme in proprietarul de imobile nr.1 in aceastatara.

In urma dezbaterilor, imi rezerv dreptul de a completa legea in spiritul celor invederate mai devreme invocand practica judidiciara internationala si recenta decizie a instantei dinGalati.”

Ce a spus reprezentantul BNR, Virgil Dascalescu, sef serviciu institutii financiare

“BNR a transmis un punct de vedere prin scrisoarea prim-viceguvernatorului din 8 septembrie 2014 in care formulam o serie de observatii care nu au fost luate in considerare in cadrul dezbaterii proiectului legislativ la Senat.

In mod particular as vrea sa ma refer la cateva probleme. In primul rand avand in vedere ca acest proiect legislativ este menit sa asigure protectia debitorilor impotriva riscului valutar nu intelegem de ce se pune problema conversiei si intr-o alta moneda, nu doar in lei, expunand astfel debitorul intr-un mod nefiresc si contra directiilor actuale riscului valutar si expunand si institutiile de credit.

Tinand cont de prevederile Directivei 17 din 2014 cat si de prevederile CERS, consideram oportuna eliminarea specificatiei conversiei in “orice alta moneda solicitata de consumator”.

Un alt punct important este cel care are in vedere conversia fara costuri suplimentare.

Consideram ca la momentul in care se are in vedere conversia unui credit nu trebuie generate avantaje economice fie pentru debitor fie pentru institutia de credit. Cu alte cuvinte, valoarea economica a creditului trebuie sa ramana aceeasi, indiferent de faptul ca, exprimat in valuta sau lei, valoarea creditului trebuie sa ramana aceeasi.

Trebuie sa aveti in vedere faptul ca in momentul in care are loc conversia, costurile asociate se schimba, iar in momentul in care s-ar pune problema pastrarii aceleiasi rate a dobanzii ulterior conversiei, automat vor genera pierderi substantiale la nivelul institutiilor de credit.

Trebuie sa aveti in vedere faptul ca aceste pierderi nu afecteaza doar institutiile de credit ci au capacitatea de a afecta economia reala, ratingul Romaniei, costurile de finantare si pot afecta negativ orice. Deci trebuie explicat foarte clar ce se intelege prin costuri suplimentare.

Mai sunt si alte aspecte minore, care nu trebuie in mod necesar dezbatute aici.”

Ce a spus Florin Danescu, presedintele executiv al ARB

“Pentru ca s-a facut trimitere la faptul ca se vine in intampinarea directivei europene nr. 17 pe care suntem obligati la un moment dat sa o aplicam dau citire la cateva puncte din aceasta directiva:

Art. 23 alin 5 prevede ca statele membre pot sa reglementeze mai in detaliu imprumuturile in moneda straina, cu conditia ca o astfel de reglementare sa nu fie aplicata cu efect retroactiv. La art. 43 se prevede ca directiva nu se aplica contractelor de credit existente inainte de 21 martie 2016.

As face o trimitere directa la impactul pe care-l are aceasta reglementare asupra industriei bancare si asupra economiei. Anumite articole din cadrul propunerii legislative in forma adoptata de Senat au potentialul de a provoca pierderi insemnate sectorului bancar.

De exemplu, o eventuala conversie in dolari a creditelor in euro, conform asteptarilor privind o apreciere a dolarului american in raport cu euro, ar provoca bancilor pierderi semnificative de 2 miliarde lei in primii cinci ani dupa adoparea legii.

Conversia in lei a unui credit in valuta fara a implica costuri sau garantii suplimentare din partea debitorului duce la urmatoarele concluzii: diferenta generata de pastrarea marjei aferenta creditului initial precum si cele generate de mentinerea ratei dobanzii specifice creditului initial, pentru evitarea de costuri suplimentare pentru debitori, conduc la pierderi estimate de sistemul bancar 14,4 miliarde lei pe primii cinci ani.

In aceste conditii indicatorul de solvabilitate pe sistemul bancar ar cobori in 2019, peste 5 ani, la 9,8%, cu aproximativ 7 punce procentuale, sub limita de solvabilitate recomandata in prezent de BNR, de 10%.
A discuta despre cursul valutar, care este si domeniul meu profesional, asa cum este tratat in aceasta initiativa, ca eliminand riscul valutar pentru client, nu inseamna transferarea acestui risc in cealalta parte contractuala.

De asemenea, riscul valutar nu este eliminat deloc, dimpotriva, naste pericole foarte mari in viitor pentru toti consumatorii care au credite in valuta sau in orice alta moneda, generand posibilitatea ca in orice alt moment, repetat, orice consumator, avizat sau nu, care are sau nu educatia financiara necesara, sa schimbe creditul in orice alta moneda, doar pentru ca are opinia ca, de exemplu, in momentul de fata, lira turceasca poate avea o dobanda mai mica, ceea ce imi aduce aminte de francii elvetieni. Ar putea schimba creditul in orice alta valuta, in orice alt moment, in mod repetat, pentru ca nu se stipuleaza in lege de cate ori poti sa faci asta, ci doar ca se poate face fara costuri suplimentare.

Convertirea repetata a unui credit genereaza costuri suplimenare, inclusiv cu garantiile, taxe notariale, costuri care nu sunt ale bancii, dar care vor fi generate repetat, acestea nefiind prinse in studiul de impact facut de BNR.

Noi consideram ca nu facem decat sa expunem la risc consumatorii de credit dinRomaniacare pana la urma se vor repercuta tot impotriva imaginii industriei bancare, care oricum nu este prea buna dupa cum stim.

Consumatorii vor veni ulterior si vor spune ca au fost inselati. Astazi s-ar putea sa fie un castig pentru ei, in momentul in care convertesti din lei in euro, de exemplu, dar maine cursul s-ar putea sa aiba o directie adversa acestor asteptari, iar industria bancara nu-si poate asuma nici macar acel articol, care stipuleaza ca trebuie sa arati clientului un grafic de esalonare al asteptarilor viitoare. Nimeni, nici macar o banca, nu stie care va fi evolutia cursului.

A te expune din punct de vedere juridic si facand o prognoza in fata clientului, sfatuindu-l intr-un fel sau altul sa-si schimbe creditul intr-o alta valuta cream niste asteptari pe hartie care ulterior pot sa nu se adevereasca si care nu vor face decat sa produca o bulversare totala a produselor consacrate bancare in orice parte din lume.

 

AVOCAT COLTUC

Este o masura foarte buna, dar nu se va adopta de politic.

Vrem sa spunem ca directiva europeana tocmai la asta s-a gandit.

La nivel european s-a gandit ca legea trebuie aplicata numai la creditele rezidentiale, foarte important, pe cand noi am extins-o la toate creditele, de toate tipurile. Se face referire la riscul valutar, facandu-se trimitere la conversia creditului in moneda in care-ti castigi veniturile si nu la orice alta moneda.

Cabinet de avocat Coltuc

www.coltuc.ro

av.COLTUC MARIUS