Guvernul propune interzicerea folosirii cianurilor în minerit în următorii 10 ani
Guvernul României a adoptat în una din ultimele ședințe ale actualului Executiv, o propunere de moratoriu a utilizării cianurilor în minerit pe teritoriul României. Moratoriul legal propus Parlamentului solicită o perioadă de 10 ani în care tehnologiile pe bază de cianuri nu ar putea fi folosite în minerit. În acest interval de timp, statul român ar avea datoria să desfășoare analize amănunțite ale problemelor de mediu generate de exploatările miniere pe bază de cianuri.
Propunerea de moratoriu vine ca răspuns la cererea Comisiei de Industrii din Camera Deputaților, adresată Guvernului Cioloș, de a formula un punct de vedere oficial. Acesta a fost solicitat din decembrie 2015 și a vizat cele două propuneri legislative aflate în dezbaterea Parlamentului de intezicere definitivă a folosirii tehnologiilor pe bază de cianuri în România. În continuare, Comisia de Industrii, în baza punctelor de vedere primite, va realiza un raport privind aceste inițiative legislative. Decizia finală privind interzicerea cianurii în minerit aparține plenului Camerei Deputaților.
Rețeaua Mining Watch și Campania Salvați Roșia Montană au cerut în repetate rânduri autorităților române interzicerea definitivă a folosirii cianurii în minerit. De la deversările cu cianuri produse periodic în întreaga lume, tragediile petrecute în țara noastră la Certej sau Baia Mare și amenințarea producerii a 2900 de hectare de deșeuri de cianurare în România, toate argumentele au fost documentate și prezentate instituțiilor abilitate [1].
Analizele proprii ale Ministerului Mediului [2] și ale ministerul Culturii [3] au dus la asumarea publică de către aceste instituții a unor puncte de vedere favorabile interzicerii definitive a utilizării cianurii în minerit. În egală măsură Ministerul Energiei, cel al Justiției și Ministerul de Externe au formulat poziții similare. La polul opus, s-au situat ministerul Economiei și Agenția Națională pentru Resurse Minerale care susțin mineritul pe bază de cianuri în România în ciuda faptului că un studiu comandat de Comisa Europeană în 2010 arăta că “niciunul din Statele Membre UE nu e mare producător de aur, motiv pentru care s-ar susține ideea că interzicerea cianurii ar avea efecte economice de mică amploare în UE” [4].
Punctul de vedere al Guvernului, adoptat în ședința din 21 decembrie 2016 recomandă o soluție legislativă de interzicere temporară a utilizării cianurilor în minerit pe următorii 10 ani. În acest interval Guvernul propune “lansarea și desfășurarea unui program național de cercetare – dezvoltare pentru identificarea de noi tehnologii de exploatare și derulare a analizelor de impact necesare în vederea adoptării de decizii de autorizare a investițiilor în domeniul mineritului auro-argentifer”. Scopul final al acestor cercetări ar fi acela ca noile tehnologii și proceduri de autorizare “să corespundă unei perspective integrate care să reflecte toate interesele legitime de ordin public, nu doar cele de natură comercială” [5].
“Această propunere de interzicere temporară a folosirii cianurii în minerit este un prim pas în direcția interzicerii definitive a acestei practici toxice pentru natura și comunitățile României. Este necesar să ne intensificăm în continuare eforturile căci, de cealaltă parte, industria și lobby-ul aferent presează pentru continuarea folosirii cianurii, indiferent de consecințe. Lupta pentru o Românie fără cianuri, pentru interzicerea definitivă a acestei metode toxice de extracție, e departe de a fi încheiată și rezultatul ei depinde de fiecare dintre noi, cetățenii,” a declarat Roxana Pencea Brădățan, din partea Mining Watch România.
Soluția legislativă a moratoriului este folosită în practica mai multor state precum și a Uniunii Europene confruntate cu necesitatea luării unor decizii de autorizare a unor tehnologii controversate. Ea este utilizată nu doar în domeniul exploatării resurselor minerale, dar și al agriculturii, managementului deșeurilor etc. Cu titlu de exemplu, Elveția a instituit un moratoriu privind folosirea organismelor modificate genetic (plante și animale) [6] până la investigarea tuturor riscurilor asupra mediului și sănătății populației pe care le presupune tehnologia modificărilor genetice.
“Din punct de vedere legal, 3 ar fi scenariile posibile la finalul unui asemenea moratoriu, dacă ar fi instituit: transformarea interzicerii temporare într-una definitivă, prelungirea moratoriului în cazul în care cercetările nu au ajuns la concluzii ferme și ridicarea moratoriului, dacă riscurile folosirii tehnologiei apar ca acceptabile în balanță cu beneficiile aduse. Pe de altă parte, asumarea de către legislativ a propunerii Guvernului ar transforma România în primul stat european care se angajează să investigheze în profunzime implicațiile folosirii cianurilor în minerit, în mod independent față de evaluările finanțate și defășurate de industria minieră. Acestea rămân singurele disponibile la momentul de față și la baza luării deciziilor privind autorizarea unor proiecte de minerit la scală largă pe baza folosirii cianurilor”, a declarat Ștefania Simion din partea rețelei Mining Watch România.
Note:
[1] Document de poziție privind interzicerea cianurii în minerit în România https://www.rosiamontana.org/sites/default/files/Document-Pozitie-Cianura-MiningWatch-2.pdf
[2] Punctul de vedere al Ministerului Mediului
[3] Punctul de vedere al Ministerului Culturii
http://www.cultura.ro/ministerul-culturii-sustine-interzicerea-utilizarii-cianurii-minerit
[5] Declaraţii de presă susţinute de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu, la finalul şedinţei de Guvern, 21 decembrie 2016, https://youtu.be/4GsVn6VEnOo
[6] https://en.wikipedia.org/wiki/Regulation_of_genetically_modified_organisms_in_Switzerland
Context (extras din https://goo.gl/SP05YS):
- România se pregătește să avizeze pentru prima dată după mai bine de 10 ani, primele exploatări cu cianuri din Europa. Toate aceste exploatări miniere propuse sunt în zone dens populate.
- România ar utiliza cea mai mare cantitate de cianuri de pe continent – 1 634t/ an la Certej și 13 000t/ an la Roșia Montană, comparat cu 300t/ an cât sunt folosite în extragerea aurului la Kittila, Finlanda.
- Nicăieri în lume nu există minerit sigur cu cianuri. În noiembrie 2015, la mina de aur Kittilä din Finlanda s-a produs o scurgere de steril din iazul de decantare. În același timp acordul de mediu al minei deținute de Agnico-Eagle pentru Kittilä este contestat în instanță. “Mina otrăvește râurile cu antimoniu, arsenic, cianuri și metale grele”, articol Finland Times, tinyurl.com/KittilaLeakage
- În România există 64 de zăcăminte aurifere care ar duce la “generarea a nu mai puțin de 2900 de hectare de deșeuri de cianurare”, tinyurl.com/MarinceaCianuri
- Un studiu realizat în localitatea unde este situată mina de aur Waihi (Noua Zeelandă) arată în zonă o populație mult îmbătrânită în comparație cu media din regiune, cu tendințe de a părăsi localitatea în momentul închiderii exploatării, cu un număr dublu de probleme de sănătate mentală, invalizi și asistați sociali față de alte localități din regiune, cu venituri și educație sub media din regiune, și cu probleme legate de violența în familie și consumul de alcool și droguri, Social Impacts of Closure of Newmont Waihi Gold operations, Universitatea din Queensland, 2009, tinyurl.com/WaihiReport
- O analiză arătă că proiectul minier de la Roşia Montană, cel mai mare din Europa, ar genera în jur de 250 de locuri de muncă pentru localnici, dar ar putea distruge peste 22.000 de locuri de muncă în regiune, pentru cei care lucrează în agricultură, turism, producţia de mobilă şi meşteşuguri tradiţionale, tinyurl.com/StudiuCampeni
- Prin reciclarea metalelor prețioase din fiecare tonă de telefoane mobile pot fi recuperate 150 g de aur comparativ cu o tonă de minereu extrasă care conține între 1 și 2 g de aur per tonă (atât la Roșia Montană, cât și la Certej).
