Muzeul Bucovinei

În  216 î.Hr., la 2 august, marele general cartaginez Hannibal Barca a anihilat o imensă armată romană, în Bătălia de la Cannae. Cu șase sute de ani mai înainte, în anul 814 î.Hr., negustorii fenicieni din Tir fondaseră un nou oraș pe coasta de nord a Africii (unde se află Tunisul, în zilele noastre), numindu-l simplu Kart-Hadasht, adică „orașul nou”.

Peste secole, Cartagina se va dezvolta și va deveni o puternică și prosperă forță în Mediterana, rivală a Romei, cu colonii în Spania, Sicilia și Sardinia, însă, în anul 164 î.Hr., o ciocnire fără însemnătate din Sicilia se va transforma în Primul Război Punic cu Roma, un conflict care și-a luat numele de la cuvântul pe care romanii îl foloseau pentru a-i numi pe cartaginezi, punici, care provine, la rândul său, din feniciană, limba vechii Cartagine.

Hannibal s-a născut în Cartagina, într-o familie nobilă, în cursul acestui război din 247 î.Hr. Șase ani mai târziu, când conflictul a luat sfârșit, victorioasa Romă a jefuit Cartagina de mare parte din bogăția și din teritoriile sale. Crescut în Spania controlată de Cartagina, Hannibal a învățat să-i urască pe romani pentru umilirea și sărăcirea țării sale și a jurat să se răzbune.

Hannibal era un bărbat impresionant. Înalt, cu obrazul ras, chipeș și atletic, era un remarcabil spadasin și un călăreț neînfricat. Înfățișarea sa îi dezvăluia ascendența feniciană (semitică), prin nasul ușor coroiat, părul ondulat și ochii negri (pierzându-l pe unul dintre ei în cursul războiului împotriva Romei). La vârsta de douăzeci și șase de ani era deja general.

La 29 de ani, Hannibal s-a lansat în una dintre cele mai îndrăznețe acțiuni militare din întreaga istorie, cu scopul de a obține o victorie decisivă împotriva Romei pe terenul imperiului. Pentru a evita să se confrunte cu dominația navală a Romei în Mediterana, și-a deplasat uriașa armată – soldați pedeștri cartaginezi și iberici, cavalerie din Numidia și 37 de elefanți – spre nord din Carthago Nova („Noua Cartagina”, actualmente orașul Cartagena din Spania) și prin sudul Galiei.

Când s-a apropiat de Alpi era în pragul iernii, însă, în ciuda pierderilor grele în oameni și animale de povară, în numai 15 zile și-a condus armata peste munți și apoi în Italia. Cumva, nu se știe cum, toți elefanții au supraviețuit. Chiar și în primele sale bătălii împotriva romanilor, Hannibal și-a dovedit geniul militar într-o serie de victorii clare. Era un maestru al înșelătoriei, într-o noapte legând mănunchiuri de bețe aprinse de coarnele vitelor, ca să-și convingă dușmanul că armata sa era în deplasare, când, de fapt, aștepta, pregătind o ambuscadă.

În decurs de doi ani, invadase cea mai mare parte din Italia, îngrozind Roma, dar fără să o înfrângă. În primăvara anului 216 î.Hr., Hannibal s-a deplasat spre sud, pentru a pune mâna pe un depozit de alimente roman din Cannae, un mic sat de pe călcâiul lui Ahile al cizmei italiene. Hotărâți să scape Italia de invadatorul cartaginez, consulii romani Lucius Aemilius Paulus și Gaius Terentius Varro au înaintat cu o armată uriașă, de aproximativ 80.000 de oameni, pentru a angaja în luptă un dușman care avea o armată doar pe jumătate.

Sperând să rupă linia cartagineză cu un puternic atac în centru, romanii șiau grupat infanteria și au atacat. Hannibal a ordonat liniei sale să se retragă sub presiunea asaltului roman, încurajându-l pe Varro să concentreze și mai multă infanterie în centru. Pe urmă, cartaginezul și-a trimis cele două flancuri să încercuiască infanteria romană concentrată din ambele părți, iar cavaleria sa, care deja înfrânsese cavaleria romană, a închis încercuirea, atacând de pe flancuri și din spate. Câmpul de luptă a devenit un teren de măcel.

În acest carnaj au pierit până la 50.000 de romani (istoricul Polibius vorbește de 70.000). Indiferent care ar fi adevăratul lor număr, a reprezentat cea mai grea pierdere pentru o singură zi de luptă din întreaga istorie a Romei, un masacru care nu a fost depășit de nici o bătălie până în secolul XX.

Atât de mare a fost teroarea inspirată de triumful lui Hannibal, încât secole de-a rândul părinții romani și-au amenințat copiii neascultători cu cuvintele Hannibal ad portas! („Hannibal e la porți!”).

Tot la 2 august:

1100: Este ucis regele William al II-lea (Rufus) al Angliei, în New Forest.

1589: Fratele Jacques Clément îl înjunghie mortal pe regele Henric al IIIlea al Franței.

1788: Moare de cancer pictorul portretist și peisagist englez Thomas Gainsborough.

 

Geo Alupoae, critic de teatru.

Hannibal îi distruge pe romani la Cannae, 10.0 out of 10 based on 1 rating
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (1 vote cast)
Cultural
SAV-COM Suceava
A.I.T.I. Imobiliare Suceava
General Construct - Anunturi angajare
Aeroportul International Stefan cel Mare Suceava
REVINE Suceava
Hornar de Bucovina
Locuri de munca in Romania
ROMFOUR - Transport international de persoane colete - auto pe platforma
Loial Impex Suceava