La ora șase și jumătate, în seara friguroasă a zilei de 20 aprilie 1889, sub un cer acoperit, în sâmbăta Paștelui, în orășelul austriac de graniță Braunau am Inn, din apropiere de Linz, se năștea Adolf Hitler, într-o familie catolică, aparținând clasei de mijloc, care trăia în condiții modeste, dar confortabile.

Era cel de-al patrulea copil la părinți, însă primul care supraviețuia prunciei. Familia, care mai cuprindea doi copii din căsătoria anterioară a tatălui, avea să se mărească, în timp, cu încă doi membri (dintre care unul a murit la vârsta de șase ani), o mătușă (sora mai mică a soției), o servitoare și un bucătar.

Părinții erau veri de gradul doi, relație care impusese obținerea unei dispense de la Roma înainte de căsătorie, în 1885. Tatăl, Alois, era vameș în serviciul austriac, având drept pasiune stupăritul. Era copil din flori și purta numele de fată al mamei sale, Shickelgruber.

La vârsta de 39 de ani, a încercat să devină legitim, adoptând numele tatălui, dar schimbându-l din Heidler în Hitler. Era cam fără căpătâi din mai multe puncte de vedere, având, în același timp, și o personalitate foarte strictă, dominatoare, iar când era beat, se transforma într-un adept al disciplinei dure, cu tendințe violente față de membrii familiei, în special față de fiii săi.

Klara (născută Polzl), mama lui Adolf, era cea de-a treia soție a lui Alois Hitler. Lucrase în casa lui ca servitoare, în timpul căsniciilor anterioare ale soțului ei. Era foarte supusă, bisericoasă și protectoare cu copiii, și cu ai ei, și cu cei vitregi, mai ales cu Adolf care, după cum își amintea sora lui mai mică, Paula, „îl provoca pe tata, care avea un comportament extrem de dur, și își încasa zilnic porția zdravănă de chelfăneală”.

Aceste evenimente, care nu prevestesc prin nimic ceea ce avea să urmeze, sunt printre puținele date verificabile din anii copilăriei lui Adolf Hitler.

Restul este speculație sau mit. Ron Rosenbaum descria copilăria lui Hitler ca fiind „un tărâm ascuns de propria fățărnicie, camuflat de un hățiș de dovezi contradictorii, un desiș de amintiri și mărturii incerte, de zvonuri, mituri și apocrife biografice înșelătoare”.

Hitler a fost ales „omul anului” în 1938 de către revista americană Time

Printr-o scrisoare din 27 ianuarie 1939, adresată Comitetului Norvegian pentru Acordarea Premiului Nobel pentru Pace, parlamentarul social-democrat suedez Erik Brandt îl nominaliza pe Adolf Hitler pentru acordarea acestui premiu. Calitatea sa de „pacifist” era justificată prin faptul că „în aceste momente critice în mod voit nu a lăsat armele să vorbească, deși ar fi avut puterea să pornească un război mondial”. Nominalizarea, care a stârnit proteste vehemente în Suedia, a fost retrasă după câteva zile.

Hitler avea o mare pasiune pentru dulciuri, consumând în jur de un kilogram de ciocolatã zilnic, pe lângă o mare cantitate de produse de patiserie sau frişcă. La o ceaşcă de ceai adăuga 7 linguriţe de zahăr.

Subiectele sale favorite includeau introduceri de tipul: „Când eram eu soldat…”, „Când eram eu în Viena…”, „Când eram eu în închisoare…”, „Când eram eu în fruntea partidului în primele sale zile…”.

Hitler avea un scris de mână impecabil, iar Carl Jung, confruntat cu perfecţiunea caligrafiei sale, afirma în 1937 că „în spatele acestui scris recunosc trăsăturile unui bărbat cu un instinct feminin”.

Aproape în fiecare seară viziona un film în cinematograful său privat, preferând filmele care erau interzise publicului german. Îi plăceau comediile cu actori evrei.

Tot la 20 aprilie:

1768: Moare la Veneția peisagistul Canaletto (Giovanni Antonio Canal).

1770: Căpitanul James Cook descoperă Australia.

1792: Adunarea Franceză declară război Marii Britanii, confruntare care avea să dureze până în 1815.

1808: Se naște împăratul francez Napoleon al III-lea.

Geo Alupoae, critic de teatru.