La ora 4, în acea după-amiază de sâmbătă, 12 martie 1938, Adolf Hitler, cancelar și președinte al Germaniei, a trecut cu mașina podul de peste râul Inn și a intrat în Austria, în orașul Braunau, unde se născuse cu 49 de ani în urmă.

Străzile erau înțesate de mulțimile în așteptare, care ovaționau cortegiul de autovehicule. „Ein Volk. Ein Reich. Ein Führer” („Un popor. Un stat. Un conducător”) strigau oamenii, sărbătorind cu anticipație ceea ce sperau ca Führerul să realizeze a doua zi: uniunea – Anschluss – națiunii lor cu Germania nazistă.

Hitler nu păstrase amintiri legate de Braunau, căci n-avea nici trei ani când tatăl lui se mutase cu familia în Bavaria. Cu toate acestea, a reușit să valorifice împrejurarea în folosul său în 1924, când, străduindu-se să-și construiască un destin doar bazându-se pe noroc, deschidea „Mein Kampf” cu aceste cuvinte: „Astăzi, mi se pare providențial că Soarta mi-a ales ca loc de naștere Braunau am Inn. Căci acest orășel este situat la granița dintre cele două state germane, pe care cel puțin noi, cei din generația mai tânără, am încercat din răsputeri să le reunim prin toate mijloacele posibile”.

În 1938, Austria nu mai era statul conducător al unui imperiu întins și poliglot, ci doar o mică republică germanofonă, cu un guvern represiv și un nucleu activ de ideologi cu orientare pangermanică. Dar, chiar și în aceste circumstanțe nefavorabile, ea oferea unei Germanii renăscute avantaje vitale: rezerve în aur și valute străine, resurse naturale, industrie grea, forță de muncă și o armată pregătită să sporească efectivele Wehrmachtului.

Cinci ani i-au trebuit lui Hitler să pregătească Anschlussul, perioadă în care a folosit împotriva Austriei toate mijloacele aflate la dispoziția sa, inclusiv, când alte metode au dat greș, subversiunea, agitația, provocarea, intimidarea și asasinatul.

În interiorul Austriei, eforturile lui s-au bucurat de rolul activ de subminare al Partidului Nazist Austriac, aflat în ilegalitate. Chiar și așa, procesul a fost lent, fiind nevoie de asasinarea unui cancelar austriac și de intimidarea succesorului său. Cu doar trei săptămâni înainte, cu prilejul unei întâlniri cu Hitler la Berchtesgaden, acesta din urmă acceptase, în condiții dintre cele mai dure, unele măsuri care aveau să conducă la o preluare anticipată a țării sale de către Germania. Dar apoi, reîntors la Viena, cancelarul și-a încălcat cuvântul și și-a anunțat intenția de a convoca un referendum în doar patru zile – pe 13 martie – care să le dea austriecilor posibilitatea să decidă ei înșiși asupra independenței națiunii lor.

Această nesupunere neașteptată și perspectiva ca rezultatele referendumului să nu confirme alipirea la Germania l-au forțat pe nerăbdătorul Hitler să-și joace ultimul și cel mai puternic atu, unul cu care amenințase, dar pe care nu-l folosise niciodată: invazia.

În dimineața acelei zile, la ora 5:30, în timp ce mulțimile de simpatizanți naziști creau tulburări pe străzile orașelor austriece, trupele germane au mărșăluit peste graniță ca să „restabilească ordinea”, cu doar zece ore înainte ca Führerul să treacă prin Braunau, în drum spre orașul aflat în apropiere, Linz. Și așa se face că, două zile mai târziu, în minunata dimineață de primăvară a zilei de 14 martie, Führerul s-a deplasat cu convoiul de automobile de la Linz la Viena, înaintarea sa fiind însoțită de uriașe demonstrații de simpatie publică (încurajată de tratamentul crud aplicat disidenților).

În Heldenplatz, la prânz, el s-a adresat unui sfert de milion de spectatori în delir, proclamând „intrarea patriei mele natale în Reichul german”. În seara zilei următoare, a plecat cu avionul înapoi în Germania, ca stăpân al unei Germanii extinse, având deja privirea îndreptată asupra Cehoslovaciei.

Tot la 12 martie:

1879: Începe războiul dintre britanici și zuluși.

1881: Se naște Mustafa Kemal Atatürk, fondatorul și primul președinte al Republicii Turcia.

1933: Președintele Paul von Hindenburg renunță la drapelul Republicii Germane în favoarea steagului imperial și a zvasticii.

 

Geo Alupoae, critic de teatru 

Hitler realizează Anschlussul (1938), 10.0 out of 10 based on 1 rating
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (1 vote cast)
Cultural
SAV-COM Suceava
A.I.T.I. Imobiliare Suceava
General Construct - Anunturi angajare
Aeroportul International Stefan cel Mare Suceava
REVINE Suceava
Hornar de Bucovina
Locuri de munca in Romania
ROMFOUR - Transport international de persoane colete - auto pe platforma
Loial Impex Suceava