Asociația Echitate în Sănătate, în parteneriat cu revista Politici de Sănătate și Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA), a organizat, la începutul lunii august, o dezbatere cu tema “HIV vs. COVID-19, în România. Provocări și soluții”.

La dezbatere au participat: dr. Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, conf. univ. dr. Adela Cojan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), MEP Cristian Bușoi, raportor al Parlamentului European pentru Programul de Sănătate al UE, conf. univ. dr. Florin Buicu, președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, dr. Amalia Șerban, director general adjunct al Direcției de Asistență Medicală, Medicină de Urgență și Sănătate Publică, prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase ”Matei Balș”, Iulian Petre, director executiv al Uniunii Naționale a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA), Maria Georgescu, președintele Asociației Române Anti-SIDA (ARAS), și Cristina Enache, director de programe Romanian Angel Appeal.

Accesul pacienților la servicii medicale și tratamente

Dialogul dintre autorități, medicii specialiști și reprezentanții pacienților s-a concentrat pe identificarea unor soluții care pot îmbunătăți accesul pacienților cu HIV / SIDA la servicii medicale și tratamente în această perioadă dominată de COVID-19, dar și soluții pe termen lung, care să conducă la creșterea calității vieții pacienților. Au fost discutate, de asemenea, modalitățile prin care pot fi îmbunătățite acțiunile care au ca scop prevenirea, depistarea și diagnosticarea precoce a HIV/SIDA, dar și accesul la tratamente inovative și îngrijirile necesare pacienților pe toată durata vieții.

“Evoluția terapiei antiretrovirale a făcut progrese fantastice în România”, a declarat prof. univ.dr. Adrian Streinu – Cercel. „Dacă în anii `85 – `86, speranța de viață a unui pacient HIV era de la 3 la 6 luni în România, acum vorbim de o speranță de viață ca a unei persoane care nu este infectată cu HIV, cu o singură condiție: să își ia medicamentele. De curând, Ministerul Sănătății a trimis o hârtie către UNOPA, prin care informa că o serie de medicamente au fost avizate de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România. Avem medicamente în combinații cu doză fixă, fie că sunt două, fie că sunt mai multe, și avem și tratamente cu o singură tabletă, care conține de la două până la patru ingrediente. La acest capitol, aș putea spune că suntem la nivel de standard internațional. Problema este ca în urma evaluărilor pe care le vom face să ajungem să facem switch-ul de terapii de la combinații de medicamente, unde vorbim de 2 – 3 tablete dintr-o schemă terapeutică, spre două tablete sau chiar o tabletă pe zi”, a completat specialistul.

Molecule noi

Directorul executiv UNOPA, Iulian Petre, a făcut apel la Ministerul Sănătății ca cinci molecule noi – disponibile deja pe piață – să intre cât mai repede în lista medicamentelor compensate pentru Programul Național HIV/SIDA, arătând că utilizarea acestora ar crește calitatea vieții pacienților și ar determina, de asemenea, economii la buget. Iulian Petre a vorbit și despre problemele cu care s-au confruntat pacienții în această perioadă în care spitalele de boli infecțioase au devenit spitale COVID-19, iar accesul la servicii medicale s-a făcut cu dificultate. „Legat de medicamentele avizate de Agenția Medicamentului, mai este un pas de făcut. Pare simplu, dar știm din experiență că poate să dureze luni sau chiar ani. Facem un apel la Ministerul Sănătății să se publice acele medicamente. Trebuie făcute, de asemenea, eforturi pentru ca Centrele regionale să poată face măcar încărcăturile virale pentru pacienții HIV. Sunt zone întregi ale țării unde pacienții cu HIV nu se pot interna cu o problemă de sănătate specifică infecției cu acest virus. Este nevoie de un efort al autorităților de a ajuta spitalele. Este nevoie, de asemenea, de distribuirea medicamentelor la domiciliul pacienților. Unele spitale au făcut acest lucru în timpul stării de urgență: Institutul și Institutul ”, a spus Iulian Petre.

Ministerul Sănătății a dat asigurări că moleculele noi aprobate de ANMDMR vor fi incluse pe lista medicamentelor compensate și gratuite în maximum o lună. Mai mult, a spus dr. Amalia Șerban, director general adjunct al Direcției de Asistență Medicală, Medicină de Urgență și Sănătate Publică, Ministerul Sănătății lucrează și la îmbunătățirea sistemului pentru achiziții centralizate, pentru eliminarea sincopelor în aprovizionarea cu terapii antiretrovirale.

„Cele cinci molecule noi, aprobate de curând de ANMDMR, urmează să fie incluse în maximum o lună. Hotărârea de Guvern pentru aceste molecule este în lucru și urmează să fie aprobată. Este un proces care nu ține numai de Ministerul Sănătății, ci și de Ministerul de Finanțe, care trebuie să aibă toate datele, impactul bugetar pentru fiecare moleculă nou introdusă și, chiar și atunci când există economii în buget, tot trebuie să mai aducem justificări suplimentare. De când am preluat Programul pentru HIV, am constatat că sunt anumite probleme care necesită o îmbunătățire cât mai rapidă, printre care și procesul de achiziție centralizată a medicamentelor. Vom încerca să găsim cea mai bună soluție, ca să nu mai pățim ca acum, când există unele sincope, mai ales că suntem în curs de a face noi achiziții pentru noi tratamente”, a declarat dr. Amalia Șerban.

În plus, modalitatea de distribuire a medicamentelor la domiciliul bolnavilor HIV/SIDA ar putea fi dezbătută și aprobată de Parlamentul României, conform declarațiilor președintelui Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, conf. univ. dr. Florin Buicu. Acest serviciu ar putea fi acordat bolnavilor HIV / SIDA și în cadrul unui proiect pilot inițiat de Ministerul Sănătății, care se va desfășura prin intermediul ONG-urilor.

„Situația favorabilă a HIV/SIDA din România de astăzi se datorează unui efort colectiv între toate instituțiile, dar forța principală a reprezentat-o corpul medical. Pacienții trebuie să fie în centrul sistemului de sănătate. Pentru conturarea unor noi strategii, abordarea participativă este esențială”, a declarat dr. Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Dr. Baciu a mai subliniat că „la Ministerul Sănătății s-a lucrat și se lucrează la Strategia Națională HIV / SIDA, dar și la Strategia Multianuală în domeniul Sănătății”.

În România trăiesc aproximativ 16.500 de pacienţi cu HIV/SIDA, numai în 2019 fiind depistate în jur de 800 de noi cazuri (potrivit datelor Comisiei Naționale de Luptă Anti-SIDA).

CNAS decontează o serie de servicii medicale cu scop preveniv și servicii necesare pentru monitorizarea pacienților HIV/SIDA. „În pachetul de servicii de bază acordate de medicul de familie, în cadrul consultațiilor de monitorizare a sarcinii, este prevăzută și recomandarea pentru testarea HIV” , a spus conf. univ. dr. Adela Cojan, președinte CNAS.

Situația pacienților HIV/SIDA se află și în atenția Parlamentului European. Prezent la dezbatere, MEP Cristian Bușoi, raportor pentru Programul de Sănătate al UE, a declarat că urmează să propună la Bruxelles ca “din următorul Program de Sănătate să finanțăm un proiect pilot pentru înființarea unor centre de referință și pentru pacienții HIV/SIDA, pentru ca un pacient infectat cu HIV care merge într-o altă țară a UE și are o problemă de sănătate să știe exact unde să se adreseze. Această rețea de centre de referință ar putea aduce beneficii și valoare adăugată imensă pacienților care suferă de HIV – SIDA”.

Asociația Echitate în Sănătate consideră că dezbaterea aplicată și dialogul onest dintre decidenții din Sănătate, medicii specialiști, asociațiile de pacienți și reprezentanții industriei medicale sunt singurele modalități de a răspunde problemelor cu care se confruntă pacienții, în această perioadă dominată de noul coronavirus.

Evenimentul HIV vs. COVID-19, în România. Provocări și soluții a fost realizat cu sprijinul GSK și Gilead.