În Galeria de Artă Hol etaj I Corp A de la Biblioteca Bucovinei în perioada , 9 octombrie – 25 octombrie, de luni până vineri, 8.00 h – 19.00 h va fi organizată expoziția de carte și artă „Etica Supravieţuirii”.

Ziua de comemorare a victimelor Holocaustului din România este stabilită la nivel de stat pentru data de 9 octombrie. Prima zi de comemorare a Holocaustului transnistrean a fost ţinută oficial în România în anul 2004.

Pe data de 9 octombrie 1941, după ordinul dat de conducerea din epocă, au început din Bucovina de Sud primele deportări de evrei către Transnistria. Guvernarea de tristă amintire din perioada celui de al Doilea Război Mondial a dus o politică foarte contradictorie, condamnând la moarte prin deportare circa 280.000 – 380.000 de evrei români şi ucraineni (dezbaterile asupra numărului exact încă sunt în derulare în mediile ştiinţifice şi academice) din Bucovina şi estul României, deşi a salvat alte sute de mii din restul ţării. Aşadar, la 9 octombrie 1941 au început deportările, toate fiind forţate, în vagoane de marfă încuiate, ale evreilor din Bucovina de sud. Numai în primele trei zile (9-11 octombrie) au fost deportaţi în Transnistria peste 5.000 de evrei, inclusiv bătrâni, bolnavi, femei şi copii. Au urmat şi alte mii de victime. Despre aceste momente tragice povesteşte în romanele sale şi celebrul scriitor (originar din Suceava, Burdujeni), Norman Manea. În prezent, acesta trăieştela New York, iar volumele sale au cucerit lumea şi au o presă de excelenţă în mediile literare valoroase; acesta a devenit unul din cei mai oneşti şi importanţi ambasadori ai României în lume, şi este, prin opera sa fabuloasă, şi unul din cei mai promiţători candidaţi români pentru un Premiu Nobel adus limbii române.

Documentul fundamental pentru istoria Holocaustului transnistrean este Raportul Final. Din Comisia Internaţională pentru studierea Holocaustului din România, care a elaborat Raportul Final, la cererea preşedintelui Ion Iliescu, au făcut parte, în epocă, numeroşi oameni de cultură şi de ştiinţă, din mediile academice, intelectuale, spirituale sau politice şi civile: alături de domnul Elie Wiesel (originar din Sighet, Premiul Nobel pentru Pace, 1986), reprezentanţi ai Preşedinţiei României, reputaţi specialişti în istorie şi ştiinţe politice din ţară şi străinătate, politologi, supravieţuitori ai Holocaustului, reprezentanţi ai organizaţiilor evreieşti şi rome naţionale şi internaţionale: Tuvia Friling (Arhivist şef al Statului Israel), Mihail E, Ionescu (Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară) şi Radu Ioanid (Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA) – vicepreşedinţi, Ioan Scurtu (secretar – Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din Bucureşti – secretar al Comisiei), Viorel Achim (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Bucureşti), Jean Ancel (Yad Vashem, Ierusalim), Colette Avital (membru al Parlamentului Israelian), Andrew Baker (Comitetul Evreiesc American), Lya Benjamin (Centrul pentru Studiul Istoriei Evreieşti, Bucureşti), Liviu Beris (Asociaţia Supravieţuitorilor Holocaustului din România), Randolph Braham (Universitatea din New York), Irina Cajal Marin (Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România), Adrian Cioflâncă (Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Iaşi), Ioan Ciupercă (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi), Alexandru Elias (Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România), Alexandru Florian (Universitatea „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti), Mihai Dinu Gheorghiu (Centrul de Sociologie Europeană, Paris), Hildrun Glass (Universitatea „Ludwig Maximillian”, München), Menachem Hacohen (Marele Rabin al României), Vasile Ionescu (Centrul Romilor „Aven Amentza”), Corneliu Mihai Lungu (Arhivele Naţionale Istorice Centrale), Daniel S. Mariaschin (B’nai B’rith International), Victor Opaschi (Consilier Prezidenţial), Andrei Pippidi (Universitatea Bucureşti), Ambasador Meir Rosenne (Israel), Liviu Rotman (Universitatea Tel Aviv), Michael Shafir (Radio Europa Liberă – Radio Libertatea), Paul Shapiro (Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA), William Totok (Institutul de Istorie, Germania), Raphael Vago (Universitatea Tel Aviv), George Voicu (Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative), Leon Volovici (Universitatea Ebraică din Ierusalim).

Raportul Final elaborat de Comisie este textul ştiinţific de bază, consfinţit de lege, privind desfăşurarea şi numărului victimelor Holocaustului din România.

Definiţia Holocaustului luată în calcul de Comisie şi de dezbaterile publice este următoarea: Holocaustul este persecuţia sponsorizată în mod sistematic de către stat, precum şi anihilarea evreilor din Europa de către Germania nazistă, aliaţii şi colaboratorii săi în perioada 1933-1945. Evreii au fost victimele principale – şase milioane au fost ucişi; au mai fost vizaţi pentru distrugere sau decimare rasială, etnică sau din motive naţionale populaţiile de rromi, sinti, persoanele cu handicap fizic sau mintal şi polonezii. Alte milioane, inclusiv homosexualii, martorii lui Iehova, prizonierii de război sovietici şi dizidenţii politici, au suferit şi ei opresie şi moarte sub regimul Germaniei naziste (Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite).

Contestarea sau negarea în public a Holocaustului ori a efectelor acestuia se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

În cadrul Consiliului Judeţean Suceava şi al Bibliotecii Bucovinei, funcţionează, din 2006, un program iniţiat de scriitoarea Angela Furtună, având ca scop cultul eroilor, omagiul adus victimelor Gulagului bolşevic anticomunist şi ale Holocaustului, pedagogia memoriei antitotalitare şi consolidarea societăţii civile şi a discursului public democrat în România şi în Europa post-criminală.

Expoziţia de faţă este parte continuă a acestui program şi aduce un Omagiu victimelor Holocaustului şi tuturor regimurilor totalitare, cu îndemnul de a milita pentru ca astfel de tragedii să nu mai fie posibile în România.

Materialele expuse fac parte din Arhiva personală Angela Furtună şi din fondul curent de carte al Bibliotecii Bucovinei.