Scriitoarei Angelei Furtună i-a fost dedicată Pagina de Poezie din revista România literară nr. 24/ 17 iunie 2022. Este un semn de prețuire pentru valoarea, pentru opera multiplu premiată și pentru activitatea scriitoarei, născută la Suceava acum 65 de ani (19 iunie 1957), debutată strălucitor de revista România literară în urmă cu 25 de ani, și care și-a dăruit o mare parte din viața și activitatea sa culturii sucevene și naționale, precum și dialogului universal dintre culturile lumii.

In Honorem Angela Furtună: ‘65

25 de ani de la debut și 20 de ani ca membră a Uniunii Scriitorilor din România

***

• Scriitoare, poetă, eseist, jurnalist și promotor cultural; activitate intensă de publicistică, critică și cronică literară; specialist în biblioteconomie și bibliografie. Colaborează la reviste prestigioase, din țară și străinătate.
• Membră a Uniunii Scriitorilor din România (din 2002). Membră a PEN CLUB România afiliat PEN CLUB INTERNAȚIONAL, din 2018.
• Debutul literar absolut, la vârsta de 40 de ani, în revista România literară, nr. 42 (Poșta redacției), urmat de nr. 46 (Pagina Poemul cu scrisoare), în 1997. Debutul său a fost îngrijit de poeta Constanța Buzea și de criticul Nicolae Manolescu.
• Autoare a 25 de volume de autor. Prezentă în numeroase antologii, enciclopedii, dicționare. A scris zeci de studii pentru prefața sau postfața pentru debutul și prezentarea volumelor a numeroși autori români.
• Multiplu premiată de Uniunea Scriitorilor din România și de organizații internaționale. Journalist of The Year in Culture NARPA USA 2013, 2014.

• Premiul de Excelență din partea „The World Organization of Bukovinian Jews” pentru creativitate, spirit etic, efortul de a promova dialogul intercultural și de a critica antisemitismul, pe toată paleta sa semantică globală actuală (ce merge, cf. definiției Levinas (“ura oamenilor față de oameni”), de la anti-iudaism, alte forme de xenofobie și până la anti-românism), dar și pentru înțelegerea iudaismului și adevăratului românism în universalitatea lor, pentru respectarea valorilor identitare în lume.
• În onoarea Angelei Furtună au fost plantați 10 copaci pe Muntele Carmel.
• Inițiatoarea și coordonatoarea unor notabile proiecte literare (istorie și critică literară, memorialistică, etica neuitării, comunicare și pedagogia memoriei):

1. 1. Zilele Monica Lovinescu (Angela Furtună este directoarea programului derulat neîncetat între 2006-2019), Juriul fiind prezidat de Acad. Basarab Nicolescu.
2. 2. Premiul Național Monica Lovinescu și Virgil Ierunca – Juriul internațional este condus de Acad. Basarab Nicolescu.

Zilele Monica Lovinescu și Premiul Național Monica Lovinescu și Virgil Ierunca au devenit un brand al libertății și al excelenței și au alăturat nume ca Acad. Basarab Nicolescu, președinte, Acad. Nicolae Manolescu, Gheorghe Grigurcu, Doina Jela, Tudorel Urian, Alexandru Călinescu, Devis Grebu, Vladimir Tismăneanu, Corin Braga, Cassian Maria Spiridon, Ioan Moldovan, Eugen Dimitriu, Ruxandra Cesereanu, Radio Europa Liberă, Antonio Patraș, Cristian Livescu, Livia Iacob, Emanuela Ilie, Loredana Opăriuc, Costel Postolache, Adi Cristi, Radu Ulmeanu, Nicolae Tzone, Gellu Dorian, Dennis Deletant, și alții.

4. 3. Angela Furtună a redactat articolul despre Monica Lovinescu  pentru enciclopedia La vie de l’esprit en Europe centrale et orientale, depuis 1945, Dictionnaire Enciclopédique (Éditions du Cerf, Paris, 2021), tipărită sub egida La Fondation Simone et Cino Del Duca, L’Institut de France – l’Académie des Sciences morales et politiques. Această Encicplopedie a intelectualilor din cealaltă Europă a fost desemnată a fi un Monument decisiv al Europei, mizând pe întâlnirea intelectualilor prin dialogul dintre etica Europei Occidentale și etica Europei Centrale și de Est.  
5. 4. A inițiat și coordonat Festivalul de dialog româno-francofilofon (marcă integrală franceză, la origine) Primăvara Poeților – Le Printemps des Poètes, edițiile adaptate pentru Bucovina, 2006-2019. Autoarea a lărgit, astfel, proiectul ca act de diplomație culturală din România integrată în Uniunea Europeană, și l-a instituționalizat, sub egida Bibliotecii Bucovinei, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România și PEN CLUB, dar și cu grupuri și organizaţii culturale sau de librari, bibliotecari și scriitori, colegii, gimnazii, studenţi, elevi, profesori, cărturari, oameni de cultură.
6. 5. A inițiat și condus Conferințele Bibliotecii (2006-2019), un proiect menit a dezvolta dialogul, imaginea și rolul intelectualului și al scriitorului în Cetate.
7. 6. A inițiat și condus Proiectele de etica neuitării și pedagogia memoriei, dedicate, timp de aproape 15 ani (2005-2019), victimelor Holocaustului și victimelor Gulagului, axate mai ales pe literatură, artă, muzică, jurnalism, memorie și educație civică.

• A participat, ca invitat oficial, la toate cele șapte prime ediții de dinainte de pandemie ale Festivalului Internațional “Poezia la Iași”, 2013-2019. A fost multiplu premiată de organizatorii ieșeni și a promovat ulterior România Culturală prin ilustrele interferențe ale festivalului.
• Autoarea este recunoscută și pentru o susținută activitate civică și socială, în cadrul unor proiecte, media și conferințe, cu durata ciclică a câțiva ani, de educație antidiscriminare și de apărare a Drepturilor Omului și Cetățeanului.

Volume de autor – selectiv :

1.- « Prizonier în Ego »– Editura Geea, 1997. Debut în foileton.
Premiul special al juriului la Festivalul Naţional „George Coşbuc” 1997.

2.- « Metonimii de word – trotter »   – Editura Fundaţiei „Constantin Brâncuşi”, Tg Jiu. 1999 – Marele Premiu pentru volum de debut în manuscris, la Festivalul National de Literatură română „Tudor Arghezi” 1999.

3.- « Primul Kaddish », Colecția Poeții Orașului – Editura Dacia- Cluj-Napoca, 2002.

4.- « Poemian Rhapsody » 2004 – Editura Axa-Botoșani. Marele Premiu la Festivalul Internațional de Literatură Ad Visum, 2005.

5.- « Elegiile Estului sălbatic- Vieţile mele nesfinte » – Editura Axa – Botoşani, 2005.

6.- « Il văd pe Dumnezeu şi nu mor – Alte vieţi », Editura Axa – Botoşani,  2005.

Ultimele două volume nominalizate la Premiile USR Filiala Iași 2005.

7.- «Pelerinul din Aqualung – O ficțiune a ființei mele feerice»

– O carte de poezie-galerie de artă, împreună cu artistul plastic Păuna Dumitrescu, Editura Integral, Bucureşti, 2008. Carte distinsă cu Premiul Mihai Ursachi de Filiala Iași a Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2008.

8.- «La anul, la Ierusalim, o carte» – Maree și memorii culturale : eseu, analiză, critică literară, memorialistică. Coperta de Devis Grebu, Ed. Biblioteca Bucovinei „I.G.Sbiera”, Suceava. 2009.

9.- « Caietele Anul Paul Celan » (coord. Angela Furtună), Biblioteca Bucovinei, Suceava, 2011. O culegere de texte semnate de : cercetător şi istoric Lucian Zeev Herșcovici (Ierusalim), istoric și profesor universitar Alexis Nouss (Cardiff), Norman Manea (New York), Andrei Oișteanu, Andrei Corbea-Hoișie, Angela Furtună, Delia Eşian, Cezar Gherghe, Ilana Schmueli s.a.

10.- « Monica Lovinescu. Est-etica. Vol.1 Geneze », teză-volum, sub egida Bibliotecii Bucovinei, critică literară, eseu, publicistică. Grafică de Devis Grebu și fotografii de Dinu Lazăr,  Editura Vinea. București, 2012. Carte distinsă cu Premiul pentru Eseu al revistei Convorbiri literare, anul 2013.

11.- « Post-hipnotice », Editura Timpul, Iaşi, 2013. Carte dinstinsă cu Premiul  “Cezar Ivănescu” al Uniunii Scriitorilor, Filiala Iaşi, 2014.

12.- « Misterele de la Ilisos », Editura Vinea, 2015, Bucureşti. Volum nominalizat la premiile Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iași 2015.

13. – « Primul meu Kaddish », Coperta Devis Grebu, Editura Integral, 2016, Bucureşti.

14. – « Elegii din infern », Editura Tipomoldova, Iaşi, 2016.

15. – « Elegiile de la Stalingrad », Ed. Vinea, Coperta și grafica Devis Grebu, 2017.

16. – « Pursânge astral », Coperta și grafica Raluca Arhire, Ed. Vinea, București, 2017.

17.- « La Ville Blanche », POÈMES ET CHANTS-POÈMES INCANTATOIRES, Traduit du roumain par Constantin Frosin, Editions Vinea, Bucarest, 2017.

18. – « Ultimul mirador », Editura Vinea, București, 2018. Ultimele cărți au fost dinstinse cu Premiul pentru activitate scriitoricească de către Comitetul Director al Filialei Iași a Uniunii Scriitorilor din România

19. – « Un trandafir de Babelio », Coperta și grafica, Raluca Arhire. Ed. Vinea, București. 2019.

20. – « Monica Lovinescu: tezaurul secret », Editura Integral, București, 2020.

21.- Cobaiul Ganzfeld – Editura Vinea, 2020.

22. – « Scrisori din Lombardia României », Editura Integral, București, 2021.

23. – “Înapoi la Monica Lovinescu”, Editura Integral, București, 2021.

Câteva pagini de critică – selectiv:

Gheorghe Grigurcu, Pasionalitate livrescă, România literară, nr. 20  / 2005:

http://www.romlit.ro/index.pl/pasionalitate_livresc?caut=angela%20furtuna

Ioan Moldovan, Poezia-corpus hermeticum, Familia, nr. 1(482)/ 2006:

http://arhiva.revistafamilia.ro/2006/1/crlit1.htm

Simona-Grazia Dima, Între blândeţe şi rigoare, România literară, nr. 8/2006:

http://www.romlit.ro/index.pl/ntre_blndee_i_rigoare?caut=angela%20furtuna

Gheorghe Grigurcu, Dansul demonizat al materiei, România literară, nr.14/2006:

http://www.romlit.ro/index.pl/dansul_demonizat_al_materiei?caut=angela%20furtuna

Gheoghe Grigurcu, Între natură și artificiu, România literară, nr.23/ 2009, nr.24/2009:

http://www.romlit.ro/index.pl/ntre_natur_i_artificiu?caut=angela%20furtuna

http://www.romlit.ro/index.pl/ntre_natur_i_artificiu_ii?caut=angela%20furtuna

Gheorghe Grigurcu, Misticismul cuvântului, România literară, nr.33/ 2014:

http://www.romlit.ro/index.pl/misticismul_cuvntului?caut=angela%20furtuna

Gheorghe Grigurcu, Un concret fanast, România literară nr. 24 din 2021:

https://romanialiterara.com/2021/06/un-concret-fantast/

Șerban Axinte, Dictatura memoriei, Convorbiri Literare septembrie 2017:

http://convorbiri-literare.ro/?p=8441

Octavian SOVIANY – „Toate singurătăţile noastre sunt copaci retezaţi…”, Convorbiri literare, octombrie 2016: http://convorbiri-literare.ro/?p=6915

Livia Iacob,  O pledoarie pentru memorie ca formă de profilaxie necesară, alături de Angela Furtună și Monica Lovinescu, Convorbiri Literare, septembrie 2013

http://convorbiri-literare.ro/?p=1838

Cristian Livescu – Angela Furtună, de la Ilisos la Stalingrad, Convorbiri Literare, iulie, 2017

http://convorbiri-literare.ro/?p=8217

Angela  Furtună – 150 de ani de la fondarea Societății Junimea, Convorbiri Literare, mai, 2014:

http://convorbiri-literare.ro/?p=2715

Angela  Furtună – Cu Monica Lovinescu, de la teoria întoarcerii autorului la revizuiri, reevaluări, recuperări; de la discursul urii la purgatoriul și infernul operelor literare, Convorbiri Literare, decembrie 2014:

http://convorbiri-literare.ro/?p=3726

Diana  Blaga – Angela Furtună, Elegii din infern. Un memorial al eroului necunoscut, Convorbiri Literare, iulie 2018:

http://convorbiri-literare.ro/?p=10019

Angela  Furtună – Adevărul – niciodată singur, Convorbiri literare, decembrie 2013:

http://convorbiri-literare.ro/?p=1645

Felix Nicolau,  Post, hiper, ultra, dar şi…*, Revista Arca, nr. 4-5-6/ 2017:

http://www.uniuneascriitorilorarad.ro/ARCA/2017/4-5-6_2017/45_lecturi_felix_4-5-6_17.html

 

ANGELA FURTUNĂ – 65

Celebrând începuturile unui poet născut bătrân:

• 25 de ani de la debutul, la vârsta de 40 de ani, în revista România literară (nr. 42/1997, Poșta Redacției și nr. 46/ 1997, Pagina Poemul cu scrioare, debut îngrijit de Constanța Buzea și Nicolae Manolescu),
• 25 de ani de la Marele Premiu pentru debut în volum la Festivalul Internațional de Poezie “Tudor Arghezi”
• 20 de ani ca membru al Uniunii Scriitorilor din România

cifrul melancoliei

ce creatură neînțeleasă e omul!

ziua se luptă cu ceea ce este

noaptea se luptă cu ceea ce nu este

mereu se golește de sine

pentru a rămâne mai bun

 

multă vreme, el nici nu respiră –

își ascunde goliciunea sub mască

când doar privește întinderea argintie

a ecranului fără să vadă ceva –

apoi dintr-o dată atent la detalii

se năpustește asupra gnozei din vechime

eviscerând camarila Olimpului:

• am fost aici rege, cândva
• ai fost regină

dar mai înainte fost-ai prințesă

cenușăreasă

roabă

semn al morții când vântul șuieră

prin carnea tânără

de zeitate

 

între atâtea neamuri ce vor o pace durabilă,

fiecare om își duce războiul lui mărunt

în temniță și pe scenă –  cu președinții, gardienii,

cu amantele și cu caprele vecinilor, cu poeții,

cu poștașul, propagandistul, acoperiții, bancherii,

cu moaștele de sfinți, cu băieții de mingi de la

partidul mafiilor, cu turnătorii, cu judecătorii orbi

de la tribunalele internaționale, cu zânele oligarhului,

cu zidarul, actorul, preotul, drumarul, văduva și nebunul

actorul cu marsupiul plin de bastarzi și de prieteni –

omul acesta risipit pe pământ ca un soldat sfârtecat

tot una cu drumeagul lui dintre casele vechi

și plugul ruginit,

om din țăndări de om, om din hârburi și rămășițe,

morman de resturi ce levitează și sporovăiesc

doar cioburi de om pe care să pășești

printre ierburi și tufe de fragi

în timp ce el apăsând pe trăgaci visător

obsedat de plata datoriei

până la ultimul ban

către cel ce va ridica o catedrală

din cenușa și neputințele lui glorioas

 

vegheat să nu te pierzi de turmă

omul diluat în șovăieli contorsioniste

dansuri pe viață și pe moarte

seducție, despuiere și împerechere

un fel de sindrom post-traumatic, ar spune

groparul

la căpătâiul nou-născutului,

dorul de a evada din viitor

sau de a te naște într-un muzeu,

în timp ce moașele te țin în viață

cu formol și agheazmă

în urma ta tinerețea

despletită se balansează

ca umbra unei bărci pe ocean

 

de fapt, el nu știe să apere nimic

doar să aștepte norocul

ca pe o supradoză

în timp ce sângele se răcește –

pustiu e omul și nu este singur: printre ruine

păsări destrămate

felinarele i se aprind în ochi

dar revendică dreptul de a se simți acasă

în luminișul unde roua se așterne pe iarbă

precum lacrimile pe obraz

 

la urmă,  amprenta lui când se descompune

în moartea logică și în respirația ca răspântie

cât să mai predice și să mai vestească apocalipse –

dar iată lunetiștii și tancurile cum scurmă prin oraș

căutând poeții protestatari.

câteodată, în craterele păcii se adună cărți,

răpăit de mitraliere, idoli cu grenade,

emisferele cerebrale topite în acuarela

din adăpostul antiatomic –

blândețea sângelui ce se poticnește –

asta îl face pe el să creadă că este viu.

și totuși omul de rezervă

încremenit în semnele critice

rămase pe crucea de lemn

 

ghețarul când se topește

 

mintea unui poet

ghețarul când se topește

eliberând arhetipuri în amnios

bacterii purtătoare

de blândețea violenței primordiale.

deschide la întâmplare orice carte vrei:

poetul care te privește este îngerul tău,

călăul tău păzitor

 

scriu cu mâna nesigură a oratorilor,

scriu pentru a nu pierde nimic din ceea ce

îndeobşte

dimineaţa

îi hipnotizează pe cei ce vor lupta

în fiecare clipă a zilei

pentru patria lor

 

scriu ca să pot trece Rubiconul meu

prin oglinda ce mă conduce

de la erudiție la idee

și dincolo de toate astea

parfum de caprifoi la țărm

chiar în ziua când mă voi naște

 

deschid ochii şi scriu

cu cerneala tăcută a firului de iarbă

când străpunge piatra

lângă o troiță

 

deschid ochii şi mă târăsc afară din adăpost

cu simțul de pândă al ostaticului

ce iese din groapa comună a exilaților

bătând la ușa mereu închisă pentru adevăr

 

scriu cu mâna nesigură a celor orbi

când nu-şi mai simt greutatea

doar lumina străbătând frunzişul unei copilării

petrecute în podurile pline cu cărţi şi poame

ce cresc direct pe icoane

din copaci cu rădăcinile în cer,

ei nu mai au decât transcendența

lanțul din rază minusculă

vis ce se îndepărtează

atotvăzător

cum sângele tânăr

scurs din trupul-soldat spre trupul-cuvânt,

când se răsuceşte cu miezul înafară

– celălalt scut –

şi îşi retează singur corola

 

mă pregătesc de plecare și scriu

povestea nemuritoare a aștrilor ce se sting

pentru că totul a rămas înăuntru

pentru totdeauna,

iluminând