Consiliul Judeţean Suceava şi Biblioteca Bucovinei “I. G. Sbiera” organizează în perioada 1-10 septembrie expoziţia de carte şi documente precum şi campania In Memoriam EUGENIU COŞERIU, la împlinirea a 10 ani de la plecarea celebrului savant, care a fost legat de Suceava prin rădăcini şi proiecte culturale de anvergură internaţională:

CONSILIUL JUDEŢEAN SUCEAVA

BIBLIOTECA BUCOVINEI “I. G. SBIERA”

IN MEMORIAM

EUGENIU COŞERIU

Expoziţie de carte şi documente

… « CU GÂNDUL LA NEFERICITA BASARABIE »…

10 ani de la plecarea savantului

(27. 07. 1921, Mihăileni, Bălţi – 7. 09. 2002, Tűbingen, Germania)

DESPRE EUGENIU COŞERIU :
Eugen Coşeriu (sau Eugeniu Coşeriu, Eugenio Coseriu, n. 27 iulie 1921, n. comuna Mihăileni, judeţul Bălţi, azi în Republica Moldova – d. 7 septembrie 2002, d. Tübingen, Germania) a fost un filolog romanist de origine română, membru de onoare al Academiei Române (din 1991).
A absolvit liceul „Ion Creangă » din oraşul Bălţi, apoi şi-a continuat studiile în filologie la universităţile din Iaşi, Roma; a mai studiat filosofie la Universitatea din Milano. Între 1950 şi 1963 a predat la Universitatea din Montevideo, Uruguay, între 1961 şi 1963 fiind profesor-invitat şi la Universitatea din Bonn, Germania. Din 1963 şi până la sfârşitul vieţii a fost profesor la Tübingen. Mai multe generaţii de discipoli ai lui Eugen Coşeriu constituie Şcoala de lingvistică de la Tübingen. A fost Doctor Honoris Causa a aproape 50 de universităţi din întreaga lume.
Vezi minime detalii bio-bibliografice pe Pagina Web dedicată http://www.coseriu.de/, Wikipedia http://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_Co%C8%99eriu , pagina electronică Eugeniu Coşeriu http://www.uni-tuebingen.de/kabatek/coseriu/indexfr.htm , Profesorul Eugeniu Coşeriu – Prinţul ştiinţei lingvistice http://www.usm.md/ziar/?cat=35

Peste tot pe unde a colindat prin lume, Eugeniu Coşeriu şi-a pus energia şi inteligenţa la lucru şi în slujba intereselor de lobby ale ţării sale, România şi nefericita Basarabie, după propria expresie ce traduce destinul tragic al acestei Provincii Române de Aur ce rătăceşte departe de ţară datorită conjuncturilor istorice şi geopolitice nefavorabile şi prelungit ostile.
Eugeniu Coşeriu a fost mentorul şi brandul academic ce a dat amploare inetrnaţională programului sucevean Colocviile Internaţionale de Ştiinţe ale Limbajului CISL al USV, animând într-o perioadă recentă mai multe conştiinţe de lingvişti, filosofi şi scriitori din Cluj (Centrul de lingvistică coşeriană condus de profesorul Borcilă), Chişinău, Cernăuţi, Iaşi, Suceava, Galaţi.

FRAGMENTE DIN ULTIMUL INTERVIU ACORDAT DE EUGENIU COŞERIU ÎN ROMÂNIA, LA 20 OCT. 2001, SCRIITOAREI ANGELA FURTUNĂ, ÎN CADRUL COLOCVIULUI INTERNAŢIONAL DE ŞTIINŢE ALE LIMBAJULUI DE LA SUCEAVA :
„Politicienii ar trebui să cunoască bine cultura românească, să şi-o însuşească şi în mod critic, ca să ştie ce anume apără, cum apără şi de ce trebuie să apere. Să aibă un jurământ de fidelitate faţă de această cultură”
(EUGENIU COŞERIU)

––––––––

„Dumneavoastră, ca români, ar trebui să aveţi problema Basarabiei, poate mai mult decât mine, să o înţelegeţi, iară nu să spuneţi mereu „Ia mai lăsaţi-mă în pace cu Basarabia asta!”, de parcă Basarabia ar fi o ţară îndepărtată şi necunoscută, străină de România…”
(EUGENIU COŞERIU)

––––––––––––––––––

« Dacă ne-am afla în condiţii normale, şi istorice normale, dacă ar fi numai un grup de nesăbuiţi care ar lupta acolo (în Basarabia, n.n.) cu tot felul de trucuri şi de tertipuri împotriva limbii române, răspunsul meu ar fi acela că trebuie să ne dedicăm pur şi simplu ştiinţei, să vorbim ştiinţific despre limba română, că nu e nevoie să apărăm noi limba română, nici să criticăm sau să luăm în discuţie alte păreri contrare şi absurde. (…)Dar, din nefericire, nu ne aflăm în condiţii normale. De aceea, şi lingviştii, şi toti ceilalţi oameni de cultură, sunt angajaţi într-o luptă care e politică şi noi nu putem duce altfel lupta decît prin argumente ştiinţifice. Concluzia? Trebuie să repetăm, deci, mereu evidenţele, să arătăm mereu adevărul, să arătăm că toate citatele sînt falsificate… ”
(EUGENIU COŞERIU)

–––––––––––––

« Să înţelegem, mai întâi, că există această deontologie, acest a trebui să fie în cultură. Al doilea principiu: această deontologie înseamnă că, din punct de vedere al agentului culturii, implică o etică a culturii, o etică a omului de cultură care trebuie să corespundă acestui a trebui să fie al culturii. Deci, trebuie să ne opunem ideii – prezentată ca idee liberală şi foarte democratică şi care, în realitate, este reactionară – anume că aceste activităţi ar fi activităţi libere, în sensul că ar fi activităţi cu totul arbitrare, adică oricine să vorbească numai cum vrea, oricine să picteze cum vrea ori să facă ştiinţă cum vrea…Nu! Nu se poate! fiindcă activităţile libere nu sunt libere în sensul că ar fi capricioase. Activităţile libere sunt libere în sensul filosofic al cuvântului liber, anume sunt activităţi al căror obiect este infinit. Şi, când eşti agent al unei activităţi libere, îţi asumi şi responsabilitatea de a realiza acest obiect în sensul în care trebuie să fie, în sensul deontologiei, şi nu fiindcă se impune prin altceva, ci fiindcă ţi-ai asumat angajamentul. Atunci, aceste activităţi au o etică obligatorie, nu în sensul că ar fi o etică impusă, o constrângere, ci în sensul pe care-l avea cuvântul obligatio în limba latină, însemnând legământ, adică angajament. Când începi orice activitate în acest sens, te angajezi. Dacă vorbeşti, te angajezi să vorbeşti cum trebuie, să vorbeşti ca lumea, dacă pictezi, te angajezi nici să nu mâzgăleşti, nici să nu corespunzi numai gustului publicului care poate fi unul fără educaţie estetică. Toţi artiştii adevăraţi şi care simt această morală, această etică a artei, spun „aşa se pictează”, adică înţeleg că ei au responsabilitatea subiectului universal. Adică „pictez aşa pentru că aşa trebuie”, iară nu „pictez aşa pentru că altfel nu pot vinde”. Cel ce pictează numai în maniera ca să poată vinde nu mai este o fiinţă morală, nu mai respectă etica artei. Tot aşa şi în ştiinţă, trebuie să opereze etica ştiinţei. Înţeleg, deci, că, în realitate, toţi oamenii de cultură serioşi, atât cei care produc cultură, cât şi cei care trasnmit cultură, ştiu că există o deontologie a culturii şi că, din punct de vedere al fiecărui subiect, asta înseamnă că există o etică a omului de cultură.
Acestea sunt principiile pe care încerc să le afirm oriunde m-aş afla… Am spus mereu, în diferite ocazii, diferitelor personalităţi cu care am avut onoarea să stau de vorbă: există o etică particulară a ştiinţei şi a omului de ştiinţă » ”
(EUGENIU COŞERIU)

« Deci, soluţia, strategia propusă de mine este educaţia culturală. Cred ca ea s-a făcut deja, mai mult sau mai puţin indirect, în Basarabia, în această privinţă, şi prin învăţători şi prin profesori de limba română. La ora actuală profesorii de limba română nu mai acceptă (chiar dacă li se spune că limba oficială este, prin Constituţie, limba moldovenească) decât termenul de „limba română”. Când li se cere, acum, să nu mai facă Istoria românilor, ci Istoria Moldovei, profesorii de istorie, în unanimitate, protestează, şi până şi ruşii care sunt profesori de istorie înţeleg că nu pot falsifica pur şi simplu istoria şi nu pot desprinde o istorie a Moldovei de istoria românilor.
Speranţa mea este că această generaţie, care este generaţia bolnavă din Basarabia şi generaţia incultă din Basarabia, se va stinge biologic. Îi va lua locul o nouă generaţie, una care nu va mai putea fi înşelată. Să ştiţi că mulţi dintre cei de acum au fost atât de înşelaţi, încât ei sunt de-a dreptul de bună credinţă atunci când sunt convinşi că unele falsuri istorice sunt adevărate. Conştiinţa lor, prin ignoranţă şi manipulare, s-a îmbolnăvit. ”
(EUGENIU COŞERIU)

Angela FURTUNĂ : Biblioteca Bucovinei – Coordonator Program In Memoriam EUGENIU COŞERIU