Instituția Prefectului județului Hunedoara a anunțat[1] că au fost luate măsurile legale pentru anularea în contencios administrativ a autorizației de construire pentru organizarea de șantier a proiectului minier Certej. Au fost necesare peste 90 de zile și nenumărate interpelări publice pentru ca autoritățile statului să își ducă la îndeplinirie obligațiile legale de verificare și anulare a autorizației de construire pentru lucrările de la Certej.

Acțiunea de anulare în instanță este determinată de multiplele petiții înregistrate la Instituția Prefectului prin care se cerea respectarea legii. În urmă cu puțin timp, Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) a constatat emiterea autorizației de construire cu încălcarea prevederilor legale și a sesizat Prefectura Hunedoara “în vederea anulării autorizației”. Rețeaua Mining Watch România va interveni ca parte interesată în proces.

Suspiciunile de nelegalitate privind autorizația de construire au apărut la jumătatea lunii octombrie a anului trecut, atunci când s-a constatat[2] începerea lucrărilor atât în vechea carieră, cât și la intrarea în Certej. Șantierele nu aveau afișat panou informativ, iar primăria a refuzat să ofere informații privind autorizațiile de construire. Mining Watch România a cerut ca lucrările întreprinse de firma Acomin în folosul Deva Gold să fie oprite imediat până la clarificarea situației. Mai multe neadevăruri au fost evidențiate în procesul de verificare a legalității, acestea fiind instrumentate de factori de decizie în procesul de avizare:

#1. În octombrie 2014, primarul Petru Cîmpian anunța în presa locală demararea lucrărilor de amenajare a platformei industriale pentru exploatarea auriferă cu cianuri de la Certej. La patru zile distanță, funcționari ai Primăriei Certeju de Sus informau în scris[3] că nu s-a emis nicio autorizație pentru lucrările respective.

#2. Garda de Mediu a efectuat un control la șantierele din Certej. Controlul nu a sesizat însă nici o ilegalitate, instituția emițând chiar și un comunicat de presă[4] menit să distragă atenția de la neregulile din procesul de autorizare.

#3. Primarul Petru Cîmpian a susținut[5] în repetate rânduri că instituția pe care o conduce a emis în mod legal autorizații pentru operatorul minier Deva Gold.

#4. Același primar a pledat pentru transparență, invitând presa și reprezentanții societății civile la primărie pentru a consulta autorizația și documentația aferentă. Cu ocazia vizitei în teren, Petru Cîmpian a refuzat[6] însă să permită studierea autorizației.

#5: Lucrările de construire au fost oprite deoarece nereguli succesive au fost documentate. Cu toate acestea, primarul Cîmpian a invocat[7] ca motiv apariția subită a unor izvoare: “Autorizația din septembrie este doar pentru utilități și organizarea unui șantier. De altfel s-au și stopat lucrările din cauza unor probleme tehnice apărute cu niște izvoare de apă”.
“Dacă organizarea de șantier, o simplă lucrare de construcție a început cu asemenea ilegalități, nici nu vrem să ne imaginăm ce ar însemna manevrarea a peste 1650 de tone de cianură anual de aceeași companie și sub supravegherea acelorași autorități. Reamintim că Deva Gold a primit acord de mediu fără să aibă proiectul asigurat în caz de accident, așa cum prevede legea și practica internațională. În același timp, primăria Certej a reluat procedura de autorizare pentru organizarea de șantier a minei Certej fără să-și asume responsabilitatea pentru ilegalitățile comise, continuând șă-și arate servilismul față de compania minieră Deva Gold”, a comentat Tudor Brădățan, membru Mining Watch România.