Vicepreședintele regional al PNL, deputatul de Suceava Ioan Balan consideră că “cercul vicios al sărăciei” în care a împins PSD întreaga Moldovă poate să fie rupt doar de un plan de investiții publice și private pe termen scurt și mediu. “Coeziunea economică și socială ar trebui să fie mai prezentă în programele naționale de investiții finanțate din fonduri europene nerambursabile, atâta vreme cât avem cele mai sărace regiuni din UE!”, a spus Ioan Balan într-o declarație politică, pe care o prezentăm în totalitate.

“Coeziunea economică, socială și teritorială este prevăzută expres de articolul nr.174 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene. Pentru a înțelege ce înseamnă acest obiectiv, vă citez: ”În scopul promovării unei dezvoltări armonioase a întregii Uniunii, aceasta își dezvoltă și desfășoară acțiunea care conduce la consolidarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale. Uniunea urmărește, în special, reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și a rămânerii în urmă a regiunilor defavorizate. Dintre regiunile avute în vedere, o atenție deosebită se acordă zonelor rurale, zonelor afectate de tranziția industrială, precum și regiunilor afectate de un handicap natural și demografic grav și permanent, cum ar fi regiunile cele mai nordice cu densitate foarte scăzută a populației, precum și regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase.” Acest principiu nu este doar o lozincă generoasă, ci reprezintă structura de bază a celor mai importante axe de finanțare ale bugetului Uniunii Europene, în scopul reducerii decalajelor din interiorul Uniunii și din interiorul statelor membre. Altfel spus, fondurile europene trebuie să ajute regiunile mai slab dezvoltate să le ajungă din urmă pe cele prospere.

România va avea în acest an o creștere economică puternică, din estimările FMI de 7% din PIB! Grație politicilor demarate de Guvernul Orban în anul 2020, România se dezvoltă și se modernizează! Din păcate, nu putem trece cu vederea că zonele dezvoltate ale țării precum București-Ilfov, Cluj, Oradea, Sibiu, se dezvoltă și mai puternic, iar regiunile sărace continuă să se mențină în topul european al subdezvoltării. Ne bucurăm că Regiunea București-Ilfov are un PIB mai mare ca cel al Bulgariei, însă ne întristăm că Bucovina sau Oltenia au un PIB/locuitor printre cele mai mici din UE. Este de apreciat faptul că Guvernul a finalizat Planul Național de Redresare și Reziliență și va încheia în viitorul apropiat și Acordul de parteneriat cu UE, pentru a putea utiliza banii europeni aferenți bugetului european 2021-2027.

Așadar, peste 80 miliarde vor veni în proiecte pentru dezvoltarea României. Cu toate acestea, am auzit destul de timid vorbindu-se despre coeziune, despre dezvoltare armoniasă a întregii țări. Coeziunea economică și socială înseamnă sprijin mai mult pentru regiunile sărace, unde locurile de muncă sunt puține și neatractive prin nivelul scăzut al salariului. Coeziune înseamnă infrastructură de transporturi, educațională, de sănătate și utilități în toate regiunile țării, nu doar în unele. Dezvoltare armonioasă și eliminarea decalajelor înseamnă că românii nu-și mai părăsesc casele părintești ca să meargă la sute de km de distanță sau chiar în afara țării pentru a munci, pentru a studia sau a-și îngriji sănătatea.

Cercul vicios al sărăciei în care a împins PSD întreaga Moldovă poate să fie rupt de un plan de investiții publice și private pe termen scurt și mediu. PIB/locuitor va crește în Moldova dacă infrastructura de transporturi va începe să prindă contur cât mai repede, dacă întreprinderi medii și mari vor fi stimulate să aducă în Moldova locuri de muncă cu productivitate mare și salarii pe măsură, dacă oamenii vor avea condiții de locuire în satele moldovenești la fel ca la oraș. Stă în puterea celor responsabili astăzi de utilizarea fondurilor europene nerambursabile să dirijeze cea mai mare parte a efortului investițional către Moldova. Fără o dezvoltare echilibrată a tuturor regiunilor țării, nu vom putea să ne bucurăm că România este unul dintre miracolele economice și sociale din Uniunea Europeană. Câtă vreme în țara noastră unii români trăiesc bine, iar alții nu, nu ne vom putea mândri că suntem un stat puternic în Uniunea Europeană.”