De ziua marii revoluții bolșevice, 7 noiembrie, Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității „Petre Andrei” din Iași (UPA) a organizat, în cadrul proiectului „După 25 de ani. Comunismul din Europa de Est”, trei evenimente memorialistice de marcă. Inaugurarea unei biblioteci de memorialistică, vernisajul expoziției „Istoria Războiului Rece” a Fundației Academia Română  și mărturii ale unor foști deținuți politici au reprezentat o adevărată lecție de istorie pentru tinerii prezenți în Sala Senat.
„Am gândit ca fiecare eveniment organizat în cadrul proiectului anual „După 25 de ani. Comunismul din Europa de Est” să aibă loc într-o zi cu semnificație, așa cum este și cea de astăzi, 7 noiembrie 2014, de ziua marii revoluții bolșevice. Asistăm astăzi la un triplu eveniment, o cronologie înșiruită pe foaierele de la etajele cinci și șase a celor 45 de ani de Război Rece, completată cu inaugurarea unei biblioteci de memorialistică și cu mărturiile unor oameni care au fost deținuți politici ai regimului comunist. Cred că pentru cei mai tineri este un exercițiu mult mai util  să vezi și imagini despre războiul Rece decât să le afli direct dintr-un manual de istorie”, a mărturisit Prof.univ.dr. Sorin Bocancea, coordonatorul proiectului.

45 de ani de istorie a Războiului Rece, înșiruiți pe foaierele UPA

Cel de-al 23 eveniment din cadrul proiectului „După 25 de ani. Comunismul din  Europa de Est” a adus, în colaborare cu Fundația Academia Civică,  pentru studenții de la UPA și publicul larg imagini semnificative pentru Războiul Rece. „Este vorba de cadrul mondial al dezvoltării pe durata a 45 de ani, din 1945 și pănâ în 1989, a  Războiului Rece. E foarte important să vedem această expoziție acum, când în întreaga lume avem parte de zone reci și zone calde.  Acum, prin evenimentele din Ucraina și Orientul Mijlociu începe să se refacă Războiul Rece, un război care să făcut peste frontiere, prin propagandă și amenințări”, a mărturisit Romulus Rusan, Președintele Fundației Academia Civică.

Studenții de la Facultatea de Științe Politice și Administrative au propria bibliotecă de istorie comunistă

Tot astăzi a fost inaugurată, în cadrul Facultății de Științe Politice și Administrative, biblioteca memorialistă, cu volume prestigioase și autori de renume despre regimul comunist din România, din partea unor edituri importante din țară, precum Polirom, Fundația Academia Civică, Intitutul Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române, Editura Fundației N. Titulescu. Biblioteca va fi completată cu o donație din partea Editurii Institutului European.
„Această inițiativă, de a înființa o astfel de bibliotecă memorialistică, are legătură directă cu întregul proiect „După 25 de ani. Comunismul din Europa de Est”. Ne-am gândit că este firesc ca studenții și profesorii să aibă un fond de documentare propriu. Am scris tuturor editurilor cu rugămintea de a ne dona cărți tematice. Mulțumim editurilor care  până în prezent ne-au răspuns și au transmis volume și le mulțumim anticipat și celor care o vor face de acum înainte. Am adunat aproximativ 120 de volume, enciclopedii, dicționare sau cărți de interviuri”, a precizat Lect.univ.dr. Constantin Ilaș.

4 foști deținuți politici. 4 mărturii șocante.
În ultima parte a evenimentului tinerii au avut parte, în cadrul mesei rotunde „Exil în propria țară”,  de mărturii șocante ale unor foști deținuți politici.
Gelu Simionescu era elev la Liceul Internat din Iași și avea doar 14 ani în momentul în care a fost arestat de către Securitate. „Fiind un elev foarte bun, am intrat în concurență cu fiul șefului de la Securitate din Iași. A fost o primăvară frumoasă în 1952 și am ieșit în Copou să jucăm fotbal. Prin întâmplare pe teren trecea un cablu al armatei pe care l-am dat la o parte, iar a doua zi am fost arestați pentru că am tăiat cabluri militare. La ora unu ne-au trezit cu Securitatea în casă și mi-au spus „Banditul astă să se îmbrace”.
Dumitru Bazon și-a amintit cu greu momentul în care a fost ridicat de către Securitate. „Pentru mine e foarte greu să îmi amintesc de acea perioadă. Eram inginer la Gostatul din Dagâța, iar la mine în sat era o nuntă la care am mers. În jurul orei 12 noaptea, când era momentul cu închinatul, eram împreună cu mai mulți prieteni, printre care și profesorul Movilă,tatăl deputatului Petru Movilă, cu care am discutat ce dedicații să facem, iar eu le-am spus că voi cere să se cânte „Deșteaptă-te române”. Aveam salariu mari ca inginer, vreo 500 de lei așa că le-am dat toți banii muzicanților pentru a cânta ceea ce le-am cerut. După ce a cântat imnul a început o busculadă. M-a adus acasă, iar a doua au venit la poartă vreo patru persoane, care îmi spuneau să nu ies afară că mă împușcă”.
În cazul lui Țuțu Spiru motivul arestării l-a reprezentat o discuție cu prietenii despre viitorul țării. „Eram student la Iași, la Agronomie, iar în grupa mea o față, din Râmnicu Sărat, care s-a atașat foarte mult de mine. O curtau foarte mulți colegi, însă unul dintre ei mult mai intens și avea impresia că nu o poate cuceri din cauza mea. Într-o dimineață, la ora 5.30, Securitatea a venit, m-au percheziționat și m-au găsit doar cu o singură carte „Tehnica și depistarea infractorului”. Mi-au spus să merg cu ei. Securitatea era pe Sărărie. Acolo mi-au spus să îmi dau cureaua jos, șireturile de la pantofi, pantalonii. Mi-au pus și o pereche de ochelari la ochi pentru a nu vedea pe unde merg”.
Dumitru Vacariu a fost însă deținut politic pentru că a scris o poezie patriotică. „Eram student la Facultatea de Filosofie și Istorie din Iași și am primit sarcina de a organiza sărbătorirea a 500 de ani de la urcarea pe tron a lui Ștefan cel Mare. Asta se întâmpla în 1956. La o oră de curs am scris poezia, închinată lui Ștefan cel Mare și în care deplângeam situația Moldovei. Această poezie a fost citită de unii dintre colegii mei și care i-au dar un alt titlu „Chemarea” în loc de „Moldova însângerată”. A avut loc sărbătorirea la Iași și la Putna și după un an, eu uitasem de poezie am fost arestați toți pentru că am organizat acea manifestare. Era o crimă să organizezi o sărbătorire a unui domnitor când îi aveai pe Lenin, Karl Max sau Stalin. Am fost condamnați la 10, 9 și 7 ani de temniță. Noi trebuia să fim condamnați la moarte, dar nu au putut face acest lucru”.
La eveniment a participat și Prof.univ.dr. Doru Tompea, Rectorul UPA din Iași, care a declarat că „e bine că actuala generație, tinerii, sunt conectați, prin intermediul acestui proiect, la astfel de evenimente”.