Parlamentul European a adoptat, săptămâna trecută, un raport care prevede înfiinţarea Certificatului european de moştenitor. Anunţul fost făcut de europarlamentarul PD-L, Petru Luhan, care a subliniat că „acest demers are ca scop simplificarea procedurilor de stabilire a moştenirii şi evitarea disputelor între moştenitori în cazul în care o persoană decedată lasă un testament, iar în procesul formalităţilor sunt implicate sistemele juridice ale cel puţin două ţări membre”. Luhan a spus că noile prevederi vor duce la evitarea multor procese costisitoare şi la reducerea formalităţilor birocratice pentru moştenitori. Europarlamentarul român a spus că potrivit noilor prevederi, dacă o persoană moare într-un stat membru, care nu este ţara de origine a acesteia, succesiunea se va face, în general, în conformitate cu legislaţia din ţara în care a avut „reşedinţa obişnuită” (domiciliul), de către instanţele şi autorităţile ţării respective. În acelaşi timp, cetăţeanul care îşi întocmeşte testamentul va avea posibilitatea de a decide executarea testamentului conform legislaţiei din ţara de origine, stat membru al Uniunii Europene.

„Problema rezidă din faptul că fiecare stat UE are propriile legi referitoare la succesiune, iar atunci când un cetăţean nu îşi are domiciliul în ţara de origine, mai multe instanţe din state diferite îşi declară competenţa în soluţionarea cazului. Spre exemplu, un bărbat român care se căsătoreşte cu o italiancă şi are reşedinţa în Franţa va putea decide dacă urmaşii săi vor moşteni conform legislaţiei româneşti sau franceze. Până acum, fără această prevedere, s-ar fi putut crea un conflict între instanţele din ţara de origine a moştenitorilor (Italia), ţara lui de origine (România), precum şi tara unde aceasta are proprietăţi (Franţa)”, a declarat Petru Luhan.

El a mai spus că potrivit statisticilor, anual, circa 10% din totalul succesiunilor din Uniunea Europeană (aproximativ 450.000) au caracter transfrontalier şi însumează o valoare de 123 miliarde de euro. „Noile prevederi nu vor avea niciun impact în cazul persoanelor care rămân rezidente în ţările lor de origine. Nu modifică legislaţia naţională cu privire la succesiune, proprietate, impozitare şi nu introduc necesitatea armonizării legislaţiei naţionale cu cea europeană”, a încheiat Luhan .