În  perioada 05 – 09 martie, Ministerul Justiţiei a desfăşurat în unităţile de învăţământ activităţi sub egida săptămânii educaţiei juridice.

Poliţiştii s-au asociat acestui demers preventiv şi au extins activităţile de informare pe tot parcursul lunii martie, fiind iniţiate întâlniri cu elevii din ciclul primar, gimnazial şi liceal în vederea promovării culturii juridice şi dobândirii de către minori a unor informaţii de bază privind răspunderea juridică.

Tinereţe, copilărie, adolescenţă…o perioadă ce pune amprenta pe viitorul vieţii nostre. Ştim oare cine suntem, ce vrem, ce facem, care sunt urmările faptelor noastre în plan juridic şi personal? Cine sunt duşmanii şi prietenii noştri? Cu siguranţă, legea este prietenul nostru, dacă o cunoaştem şi o respectăm!

Pentru Poliţia Română, siguranţa copiilor şi dezvoltarea unui comportament preventiv de la vârste fragede constituie  priorităţi permanente.

Încă de la primii paşi în viaţă comportamentul preventiv trebuie inoculat tinerilor pentru a avea generaţii care să se bucure de sentimentul de securitate şi siguranţă.

Pe lângă activităţile preventive şi de informare desfăşurate în perioada 05 – 16 martie 2018, poliţiştii au oragnizat şi jocuri interactive şi ateliere de lucru, elevii fiind angrenaţi în jocuri de rol şi dobândind cunoştinţe privind răspunderea penală a minorului.

O activitate deosebită a fost desfăşurată la Şcoala Gimnazială ,,I.G. Sbiera” din comuna Horodnic de Jos. Timp de o săptămână agentul de poliţie Ursu George, în colaborare cu directorul unităţii de învăţământ prof. Jecalo Gheorgiţă şi consilierul educativ prof. Vasile Tătar au desfăşurat activităţi de informare, toţi elevii şcolii participând la acţiunile interactive şi dobândind informaţii utile.

De asemenea, la nivelul întregului judeţ, elevii din ciclul primar au dobândit cunoştinţe privind siguranţa rutieră, iar cei din ciclul gimanzial şi liceal au aflat că pot fi traşi la răspundere pentru faptele lor. Conform Codului Penal – actul normativ care reglementează răspunderea penală şi limitele ei, doar minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde penal, în timp ce minorul care are vârsta între 14 şi 16 ani răspunde penal, dacă se dovedeşte că a săvârşit fapta cu discernământ.

Implinind deja vârsta de 16 ani minorul va răspunde penal în faţa legii, deci va da socoteală pentru toate faptele şi actele sale.
Aşadar, odată cu dobandirea actului de identitate, tinerii trebuie să fie responsabili cu privire la tot ceea ce săvârşesc şi să conştientizeze că nu părintii vor fi cei care răspund in faţa legii pentru faptele lor, ci ei înşişi.

In funcţie de ce cale aleg, de cum îşi clădesc viitorul … aşa vor evolua şi vor trăi. Vor performa şi vor fi respectaţi de intreaga comunitate, dacă vor respecta legile sau îşi vor ruina viitorul alegând calea infracţionalităţii şi promiscuităţii.

Noi, poliţiştii, le-am recomandat să respecte cu stricteţe legea, să dea dovadă de responsabilitate şi să performeze în activitatea şcolară. Sunt câteva garanţii ale succesului personal şi profesional!

Totodată, poliţiştii atrag atenţia asupra faptului că faţă minorii care săvârşesc fapte antisociale pot fi dispuse inclusiv măsuri privative de libertate.

Care sunt măsurile educative privative de libertate pentru minori?

Măsurile educative privative de libertate sunt internarea într – un centru educativ (pe o durată de la 1 la 3 ani) și internarea într-un centru de detenţie (pe o durată de la 2 la 5 ani sau de la 5 la 15 ani).

Internarea într-un centru educativ este măsura educativă ce constă  în internarea minorului într-o instituţie specializată în recuperarea minorilor, unde va urma un program de pregătire şcolară şi formare profesională potrivit aptitudinilor sale, precum şi programe de reintegraresocială.

Dacă minorul dovedeşte în timpul internării în centrul educativ că a făcut progrese semnificative în direcţia reintegrării sociale, după executarea a cel puţin jumătate din durata măsurii, judecătorul poate dispune, fie înlocuirea acestei măsuri cu măsura asistării zilnice, dacă nu a împlinit vârsta de 18 ani, fie eliberarea, atunci când a împlinit vârsta de 18 ani.

În ambele ipoteze, judecătorul va impune respectarea uneia sau mai multor obligaţii (de exemplu să urmeze un curs de pregătire şcolară sau formare profesională; să nu depăşească, fără acordul serviciului de probaţiune, limita teritorială stabilită de instanţă; să nu se afle în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice, stabilite de instanţă etc).

Toate aceste activităţi sunt desfăşurate de poliţişti în scopul prevenirii delincvenţei juvenile şi victimizării minorilor, de multe ori insuficienta informare şi responsabilizare a copiilor stând la baza multor tragedii, urmările fiind din cele mai grave.