În zori, în ziua Sfântului Bartolomeu, a început să bată clopotul cel mare de la biserica Saint-Germain-l’Auxerrois din Paris, anunțând cel mai mare masacru religios din istoria Europei. Înflăcărate de un fanatism evlavios, gloatele catolice au rătăcit pe străzi, ucigând hughenoți șinincendiindu-le locuințele.

Au fost uciși peste 3 000 de oameni, bărbați, femei și copii. Adevărata scânteie a masacrului se aprinsese în urmă cu nouă ani, când, într-o încercare de consolidare a puterii hughenote, amiralul Gaspard de Coligny ordonase asasinarea liderului catolic François de Guise.

Uciderea lui de Guise produsese rezultatele scontate, deoarece, în decurs de un deceniu, Coligny devenise consilierul de încredere al nevroticului rege al Franței Carol al IX-lea, iar puterea protestanților atinsese punctul culminant. Însă Coligny făcuse două greșeli de calcul. L-a pierdut din vedere pe fiul lui de Guise, Henri, care a jurat să răzbune moartea tatălui său și, mai grav, faptul că influența pe care o avea asupra regelui Carol a fost considerată amenințătoare de către diabolica și însetată de putere mamă a lui Carol, Caterina de Medici, cea avidă de putere, care se temea să nu piardă controlul asupra regelui. Henri de Guise a pândit momentul când atât el, cât și Coligny se aflau în Paris, în zilele fierbinți de august ale anului 1572, pentru căsătoria surorii regelui. Și atunci a lovit.

Prima încercare a lui de Guise de a-l asasina pe amiral a eșuat atuncicând, în data de 22 august, ucigașii tocmiți de el n-au reușit decât să-l rănească pe liderul hughenoților. A doua zi, bandajat, Coligny s-a întâlnit din nou în particular, cu regele, dar, de data aceasta, a făcut ultima greșeală, care i-a fost și fatală. L-a avertizat pe regele Carol să nu aibă încredere în mama sa, spunându-i că era avidă de putere. În aceeași zi, bietul nevolnic Carol i-a repetat aceste cuvinte mamei sale, iar soarta lui Coligny a fost astfel pecetluită.

Chemându-i la ea pe rege, pe fratele acestuia și pe mai mulți curteni italieni, Caterina i-a convins destul de ușor că amiralul Coligny trebuia să moară. „Omoară-l pe amiral, dacă vrei”, i-a strigat Carol isteric. „Dar va trebui să-i ucideți și pe toți hughenoții, ca să nu mai rămână nici unul care să-mi poată reproșa acest lucru. Omorâți-i pe toți! Omorâți-i pe toți! Omorâți-i pe toți!”. Imediat, regina mamă l-a autorizat pe de Guise să încerce din nou să-l asasineze pe Coligny.

Ultima tentativă a început la ora 2:30 în noaptea următoare, de sărbătoarea Sfântului Bartolomeu. De Guise și o bandă de susținători au luat cu asalt locuința lui Coligny (situată unde se află astăzi clădirea de la numărul 144, de pe Rue de Rivoli) și l-au încolțit pe amiral în dormitorul acestuia. Coligny a părut resemnat în fața morții. S-a adresat unui tânăr atacator: „Tinere, ar trebui să-mi respecți părul alb, chiar dacă îmi poți scurta puțin viața”.

Atacat cu pumnale, amiralul a căzut imediat mort și cadavrul său a fost aruncat pe fereastră spre mulțimea de catolici care aștepta să pună mâna pe el, să-l ciopârțească și să-l atârne spânzurat ca să-l vadă toată lumea. Pe urmă, a început masacrul general, mai întâi în Paris și apoi în tot restul Franței, lăsând în urmă peste 8 000 de protestanți morți.

Fanaticii catolici de pretutindeni s-au bucurat, iar la Roma papa Grigore al XIII-lea a poruncit să se țină un Te Deum pentru sărbătorirea măcelului.

În final, marele perdant a fost chiar Franța, deoarece războiul religios a continuat pe parcursul următorilor 17 ani și mulți hughenoți, numărându-se printre negustorii cei mai de succes ai Franței, au părăsit țara, plecând în Anglia sau în Olanda.

Regele Carol și-a petrecut ultimii doi ani de viață chinuit de sentimentul vinovăției, iar Henri de Guise a fost asasinat, la rândul său, de fratele lui Carol, 16 ani mai târziu.

Singurul câștigător a fost sinistra Caterina de Medici, care a continuat să-și domine fiii și în următorii 17 ani.

Tot la 24 august:

79 d.Hr.: Moare, în timpul erupției Vezuviului, Pliniu cel Bătrân, naturalist și scriitor roman.

410 d.Hr.: Vizigoții jefuiesc Roma sub conducerea lui Alaric.

1724: Se naște la Liverpool pictorul de cai englez George Stubbs.

1812: Britanicii incendiază Washingtonul, în timpul războiului din 1812.

Geo Alupoae, critic de teatru.