Dragi bucovineni,

La 15/28 noiembrie 1918, Congresul General al populației din Bucovina, reunit în Palatul Mitropolitan de la Cernăuți,  a decis prin vot democratic , „unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare, până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României.” Au trecut 99 de ani, perioadă  în care societatea și statul român au cunoscut evoluții complexe  și profunde, unele dintre acestea fiind deosebit de  dramatice. De fiecare dată însă, românii  au găsit puterea de a se reinventa și merge pe propriul drum, călăuziți permanent de vocația libertății specifică de altfel întregii noastre Istorii. Generația Marii Uniri ai cărei principali exponenți au fost Ionel Brătianu, arhitectul în fapt al României Mari, Iuliu Maniu, Ștefan Ciceo-Pop, Pantelimon Halipa, Ion Inculeț  și, în cazul Bucovinei, Iancu Flondor și Ion Nistor, susținuți constant de către regele Ferdinand I întregitorul și regina Maria de Hohenzollern-Sigmaringen,  ne-a oferit nouă tuturor, un model de reușită  politică de rezonanță națională,  la care ne raportăm în aceste  momente cu infinită emoție și autentic respect. Generațiile  prezentului au datoria sacră de a promova și cultiva  moștenirea sacră a idealului național, în spiritul cunoașterii și respectului față de identitatea noastră națională și europeană. Reconstrucția noastră ca Neam și Țară nu poate avea loc fără o dreaptă și onestă asumare a trecutului, fără o raportare constantă la marele proiect politic al anului 1918, în contextul căruia, Unirea Bucovinei cu Țara, a reprezentat  o împlinire esențială. Marea Unire din 1918 a fost posibilă și datorită unor oameni politici de excepție, înzestrați cu multă clarviziune și spirit vizionar, ea reprezentând un real model de succes politic, național și identitar  pentru actorii politici ai momentului.

Merită reținută figura lui Iancu Flondor, a celui care și-a riscat cariera și libertatea pentru idealul sacru al Unirii Bucovinei cu România. Se cuvine să cunoaștem și să prețuim așa cum se cuvine, viața și personalitatea lui Iancu Flondor,  cunoscut în epocă drept „boierul de la Storojineț”. La Rădăuți se află singurul bust din România al lui Iancu Flondor, marcând astfel  în  mod simbolic și real, recunoașterea rolului pe care acesta l-a avut în Unirea Bucovinei cu Țara, în împrejurări complexe și sensibile pentru ființa noastră național-statală.  S-ar cuveni să  medităm  mai mult asupra exemplelor de bună practică oferite de către generația lui Iancu Flondor, să extragem principiile și valorile moral-civice oferite prin intermediul acțiunilor sale publice plasate în slujba interesului național al românilor din Bucovina. După 144 de ani de administrație Habsburgică a Bucovinei, Iancu Flondor a reușit să valorifice pragmatic și inspirat  la sfârșitul Primului Război Mondial, dorințele unioniste ale elitelor românilor bucovineni, reușind în final, în pofida unor riscuri mari, să direcționeze energiile tuturor spre realizarea marelui  act al Unirii Bucovinei cu România. Pentru al doilea an consecutiv, PNL Rădăuți organizează, marți 28 noiembrie 2017, orele 11, la bustul lui Iancu Flondor din Parcul Central al municipiului Rădăuți, o adunare de celebrare a evenimentelor de acum 99 de ani, în fapt, un omagiu pe care dorim să-l aducem noi, generațiile prezentului,  personalității lui Iancu Flondor, eroul Unirii  Bucovinei cu România. Vom evoca succint acțiunile specifice din Bucovina anului 1917-1918 și ne vom raporta concret la inițiativele lui Iancu Flondor în relația sa cu guvernul român refugiat la Iași,  implicit la Memoriul trimis lui Ionel Brătianu, document esențial pentru susținerea drepturilor legitime ale României asupra Bucovinei la Conferința de Pace de la Paris (1919-1920), iar în final,  vom insista pe rolul deciziilor Consiliului Național Român și, ulterior, ale Congresului General din Bucovina, în Unirea acestei străvechi provincii românești cu patria-mamă. Încă o dată, se cuvine să subliniem rolul providențial asumat de către  Iancu Flondor în aceste evenimente,  unul esențial și definitoriu pentru a înțelege corect dimensiunile reale, concrete ale  succesului istoric din 15/28 noiembrie 1918.  Acțiunea noastră are și o valoare simbolică, întrucât, în urmă cu 99 de ani, la orele 11, la Cernăuți, Congresul General al Bucovinei a decis Unirea cu Țara. Ținem neapărat să marcăm cum se cuvine acest eveniment, să rememorăm clipele unice ale zilei de 28 noiembrie 1918 (stil nou) în Rădăuți, având în minte și suflet acțiunile care au avut loc  la Cernăuți, capitala în fapt, a Bucovinei Istorice. Îi așteptăm la data, ora și locul indicat mai sus, pe toți cei care doresc să omagieze în mod sincer personalitatea lui Iancu Flondor și a celorlalți actori ai Unirii Bucovinei cu România, pe toți cei care se simt bucovineni și români deopotrivă, pentru a marca astfel afectiv și mental marele act al Unirii din 1918. În pregătirea Centenarului Marii Uniri,  se cuvine să ne mobilizăm  exemplar,  să cinstim așa cum se cuvine,  marele proiect al unirii întregului neam românesc, să demonstrăm astfel că putem să ne ridicăm la înălțimea marelui act istoric din 1918. Bucovina trebuie să fie prețuită așa cum se cuvine, inclusiv de către actorii politici vremelnici ai prezentului, în spiritul onestității și al respectului față de devenirea național-identitară, europeană a tuturor românilor.  Începând cu 2015 la inițiativa unui deputat liberal, ziua de 28 noiembrie a fost declarată Ziua Bucovinei, prilej oportun pentru a organiza manifestarea la care ne-am referit în rândurile de mai sus.

Marea Unire  a reprezentat în esența și în spiritul său, o proiecție național-liberală,  pregătită îndelung și modelată atent și responsabil  prin voința liber exprimată a românilor.  În  numele Partidului Național Liberal, cu profund respect,  vă adresez Dv., tuturor bucovinenilor, urarea de La Mulți Ani, dragi bucovineni! La mulți ani, Bucovina! La mulți ani, România!

Dumitru Mihalescul, deputat PNL de Suceava