În cadrul unei conferințe organizate de Mircea Diaconu la sediul din Bruxelles al Parlamentului European, meșteșugari, artizani și reprezentanți ai unor asociații de profil din România au discutat, joi, 4 aprilie, cu experți ai Comisiei Europene și cu reprezentanți ai Ministerului român al Culturii și Identităţii Naţionale, despre oportunități de sprijin din partea Uniunii Europene, precum și despre unele provocări de natură economică și administrativă.

În debutul evenimentului, participanții au vizionat documentarul intitulat “Pasiune și meșteșug – Portrete de artizani români”, realizat la inițiativa lui Mircea Diaconu de directorul de imagine austriac Michael Schindegger. Vizionarea a avut loc în prezența protagoniștilor filmului: Iov Tolomeiu, restaurator în lemn, Liliana Andronie și Mihai Bîscu, olari din Horezu, Amelia Papazissu, țesătoare în lână de oaie și păr de capră, și Michael Henning, meșteșugar de cahle (plăci de teracotă folosite la construcția sobelor).

Mircea Diaconu a explicat cum i-a venit ideea de a iniția realizarea documentarului:

„Am vrut să arăt Europei o altă față a României, una reală, nu închipuită, nu politizată. Așa s-a născut ideea unui documentar despre meșteșugarii noștri. Din păcate, nu i-am putut include pe toți, dar sper ca întâlnirea de astăzi să fie un pas important către o reală susținere, atât la nivel național, cât și la nivel european, pentru meseriile artizanale.”

Michael Henning, ultimul meșter de cahle din județul Sibiu a spus că el, ca sas, prelucrează în atelier un lut adus din partea Transilvaniei unde locuiesc majoritar etnici maghiari, și vinde ceea ce produce românilor, austriecilor și germanilor. ”Am învățat foarte mult de la meșterii unguri din Transilvania, de la meșterii români olari de dincolo de Carpați. Aici este o mică Europă în care am exersat ce înseamnă să trăiască oameni diferiți în același spațiu și să se respecte reciproc. Cea mai mare greșeală ar fi să stricăm acest status quo…”

În cadrul conferinței, experți ai Comisiei Europene au vorbit despre moștenirea Anului European al Patrimoniului Cultural 2018, despre aspecte de actualitate privind proprietatea intelectuală, sistemul european de protecție a indicațiilor geografice și au prezentat principalele oportunități de finanțare pe filiera fondurilor de dezvoltare regională, respectiv a programelor europene pentru cultură și educație: Europa Creativă și Erasmus+.

În contextual lansării Hărții Meșterilor în Construcții din România, reprezentanți ai Grupului Rural al Ordinului Arhitecților din România au discutat despre demersurile făcute pentru schimbarea mentalității arhitecților, dar și a cetățenilor, cu privire la mediul rural, perceput, din păcate, ca o Cenușăreasă și nu ca resursă de dezvoltare.

Tot despre schimbarea mentalității românești cu privire la patrimoniu a vorbit și Ștefan Ciprian Anghel, directorul Complexului Național Muzeal ASTRA, din Sibiu, care organizează anual cel mai mare târg al meșterilor populari din România și Republica Moldova. “În contextul în care un muzeu nu trebuie să prezinte doar trecutul, ci și viitorul, este necesară gândirea unui alt mesaj pentru patrimoniul românesc, unul economic, unul sustenabil. Patrimoniul nu trebuie doar conservat, ci și valorizat”, a declarat Ciprian Anghel.

Totodată, inițiatoarea campaniei de promovare și conștientizare “La Blouse Roumaine”, Andreea-Diana Tănăsescu, a insistat asupra meșteșugurilor textile și a cunoașterii valorilor tradiționale ca soluție sustenabilă pentru industria modei.

Mircea Diaconu, vice-președinte al Comisiei pentru Cultură și Educație din Parlamentul European și-a exprimat mulțumirea că a reușit să aducă față în față meșteșugarii, veniți din atelierele lor, din satele lor, și experții veniți din birourile Comisiei Europene și ale Ministerului Culturii din România.

„M-am bucurat și mai mult să văd că într-o Europă care se vrea a antreprenoriatului, a unei economii sustenabile, a coeziunii și armoniei sociale, putem da lecții în ceea ce privește mobilizarea non-guvernamentală pentru conservarea și valorificarea patrimoniului nostru. Sper să îi ajungă din urmă, cât mai curând, și decidenții politici.”

La conferință au participat și reprezentanți ai Europa Nostra, cea mai importantă organizație europeană de patrimoniu, care s-au angajat să ducă mai departe cauza meseriilor artizanale și i-au mulțumit lui Mircea Diaconu, căruia i s-au adresat cu apelativul „Mr. Heritage”, pentru că a fost, ca europarlamentar, „un adevărat ambasador al patrimoniului european”.

Mircea Diaconu își încheie mandatul cu două proiecte importante pentru sectorul artizanatului și meșteșugurilor. În calitate de raportor din partea grupului liberalilor, acesta a obținut includerea, pentru prima dată, a meșteșugarilor și artizanilor ca o categorie specifică de beneficiari ai celui mai important program de finanțare a culturii la nivel european, Europa Creativă. Totodată, eurodeputatul a inițiat un proiect-pilot pentru protejarea meșteșugurilor în Europa, proiect a cărui finalitate se va decide în următoarea legislatură parlamentară.